Groomingul, un fenomen tot mai prezent. „Monștrii nu ajung să se apropie de copii, oamenii drăguți, însă, da”

Cazul sociologul Alfred Bulai, acuzat de abuz, ține titlurile ziarelor în ultimele zile. Am văzut declarațiile tinerelor, este vorba despre fostele sale studente din cadrul SNSPA.

Sunt tinere care au avut curajul să vorbească acum! Și nu atunci! Asta pentru că la momentul respectiv le-a fost teamă, ori au crezut că ceea ce au experimentat cu profesorul lor nu este chiar abuz.

Există o confuzie când vine vorba despre cum percepem abuzul, în toate formele sale. Fie că discutăm despre cel emoțional, sexual sau fizic – abuzul trebuie identificat și reclamat!

Sunt două etape de bază pentru a combate suferința pe care o vedem că iese la suprafață în mediul academic… am văzut că situația nu este deloc una optimă nici în familii, mai ales în cele vulnerabile și, în această era digitală în plină expansiune, pericolele se multiplică.

Vă propun să discutăm despre un fenomen care este prezent în realitatea de astăzi, asupra cărora experții atrag atenția – este vorba despre grooming. „Monștrii nu ajung să se apropie de copii, oamenii drăguți, însă, da.”, subliniază psihologul Gabriela Dumitriu, în cadrul unui interviu postat pe republica.ro. Ea este un expert în domeniu care urmărește îndeaproape acest fenomen.

To groom în limba engleză înseamnă să îngrijești. Iar fenomenul grooming reprezintă o realitate îngrijorătoare pentru copiii și adolescenții care petrec timp online. Acest fenomen înseamnă încercarea unui adult de a stabili o relație de apropiere cu un minor pentru a-l abuza sau exploata sexual ulterior. Prin urmare, este crucial să înțelegem cum acționează abuzatorii și cum putem proteja copiii.

„Am primit mesaje de la persoane de altă naționalitate. Îmi spuneau că sunt frumoasă și că vor să-mi dea bani,” mărturisește o adolescentă din România. Este doar un exemplu din numeroasele cazuri de grooming raportate de World Vision România.

Abuzatorii se apropie de copii prin comportamente agreabile, manifestând trăsături de sociopatie. Copiii din familii cu nevoi neîmplinite sunt cei mai vulnerabili, așa cum am discutat și ieri, aici la Telejurnalul Matinal.

Prima etapă în procesul de grooming este selecția victimei. Abuzatorul poate identifica victima fie din propria familie, fie în mediul online, speculând nevoia de atenție și afecțiune a copilului. Gabriela Dumitriu explică: „Abuzatorul va afișa disponibilitate și interes față de copil, creând o relație de dependență bazată pe complimente și cadouri.”

Următorul pas este împrietenirea cu minorul. Abuzatorul va crea alianțe și va arăta permisivitate, oferind favoruri sau bani și cerând victimei să păstreze secretul. „Relația ajunge să se bazeze pe secrete, iar copilul este convins că este special și iubit,” subliniază Dumitriu. În mediul online, abuzatorul obține informații personale prin conversații și complimente, pregătind terenuL pentru abuz.

O etapă critică este îndepărtarea copilului de familie și prieteni. Abuzatorul atacă relațiile copilului, punând la îndoială iubirea și respectul acestora. Acum apar comportamente de contact fizic, inițial non-sexuale, dar din ce în ce mai explicite. În mediul online, aceasta implică solicitarea de fotografii și conversații sexualizate.

Ultima etapă este întărirea angajamentului de a păstra secretul. Dacă minorul amenință să dezvăluie, abuzatorul folosește șantajul emoțional și amenințările. În mediul online, amenințările pot include expunerea publică a informațiilor și imaginilor.

Este foarte important ca victimele să recunoască semnele grooming-ului: disponibilitatea exagerată a unui adult, suportul necondiționat, complimentele excesive și solicitările de fotografii sau conversații cu tentă sexuală. Și, totodată, este vital ca victima să salveze dovezile și să raporteze comportamentele suspecte imediat unui adult de încredere pentru a preveni abuzul.

Datele World Vision România arată că 1 din 4 adolescenți afirmă că i s-a vorbit la școală despre grooming, iar doar 1 din 5 copii ar suna serviciile sociale. Unele studii internaţionale susțin că peste 50% dintre adulţii abuzaţi în copilărie nu au dezvăluit niciodată, până la vârsta adultă situația cu care s-au confruntat din două motive din cauza fricii și a rușinii.

Principalele abuzuri online pentru adolescenții români includ cyberbullying, revenge porn și grooming. Deși grooming-ul este rar discutat atât la școală (doar unu din 4 adolescenți a auzit despre el) cât și în familie, este esențial să educăm tinerii pentru a-i proteja. Este extrem de important să conștientizăm acest fenomen pentru a preveni asemenea tragedii.

Ce putem face noi ca cetățeni?

La sfatul specialiștilor, un prim pas ar fi să normalizăm conversațiile despre abuz, astfel încât victimelor să nu le mai fie teamă să își spună durerea. Și… va reamintim, la numărul de urgență 119 puteți semnala cazurile de abuz asupra copiilor.