Fostul director al Muzeului Național de Istorie, plângere la poliție după ce el și familia sa au primit amenințări

Fostul director al Muzeului Național de Istorie va depune plângere la poliție pentru hărțuire. Ernest Oberlander-Târnoveanu susține că a primit foarte multe amenințări atât la adresa persoanei sale cât și a familiei și va cere protecția poliției. În același timp spune că legea nu a fost încălcată în cursul organizării expoziției la Drents Museum și că a fost folosit un contract utilizat în alte numeroase cazuri. Diferența este că, până la spargerea din Olanda, bunurile din patrimoniul romănesc expuse în muzeele dinafara țării noastre nu au fost țintite de infractori. Nici din Olanda nu sosesc vești bune, anchetatorii nereușind să mai facă pași utili pentru depistarea pieselor geto-dacice furate.

Fostul director al Muzeului Național de Istorie spune că s-a decis să facă plângere la poliție pentru că a primit amenințări inclusiv familia lui.

Ernest Oberlander-Târnoveanu: Am primit printre altele un mesaj, de exemplu, în care eram declarat spion german și mi se propunea să împart celula cu fostul președinte Johannis.

Jurnalist: Ați primit amenințări și la adresa familiei?

-Da, dar nu pot să intru în detalii însă un persoanj care ocupă o funcție înaltă în statul român a încercat să mă convingă să îmi dau demisia, eu și familia mea. Acestea le voi prezenta poliției într-un timp foarte scurt.

La scurt timp după demiterea directorului, raportul Corpului de Control al premierului arăta că piesele furate din muzeul Drents nu au fost asigurate corespunzător în lipsa unei expertize profesioniste. Dar Târnaveanu susține că partenerii din Olanda au dat asigurări că au fost luate toate măsurile și unica zonă vulnerabilă era cea de lângă ușa de evacuare.

Verificările CCPM au relevat faptul că măsurile și condițiile de securitate și pază antiefracție propuse de entitățile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Situația de fapt a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens, de lipsa de stabilire a atribuțiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice și entităților implicate în aprobarea exportului temporar, precum și în lipsa de solicitare de îndrumare/consultanță de la autorități sau de achiziții de servicii profesionale de la persoane private specializate și autorizate în domeniul protecției și pazei valorilor.

Ernest Oberlander-Târnoveanu: ”Așteptăm rezultatul anchetei. Firma de asigurare e o firmă extrem de mare, de puternică, cu mare experiență. Ei au făcut și analiza factorilor de risc și au cerut suplimentar întărirea sistemului de securitate exact în partea prin care hoții au pătruns în muzeu. Asigurătorul olandez are atât personal specializat cât și capacitatea de aimpune respectarea prevederilor contractuale.”

Și în Romania se fac anchete pentru a stabili cine sunt vinovații de modul în care a fost pregătită expoziția.

În schimb, poliția din Țările de Jos ne-a transmis că angajații muzeului din Assen nu sunt vizați de anchetă. Nu există niciun motiv pentru care poliția să efectueze o anchetă penală cu privire la rolul angajaților Muzeului Drents, a transmis poliţia din Olanda.​ La trei săptămâni de la comiterea jafului, cei trei suspecți reținuți nu au ajutat ancheta, iar cel de al patrulea suspect nu a fost prins.

Mihai Zlat, vicepreşedinte SNPPC: ”Cu cât trece mai mult timpul, cu atât scad șansele de a fi recuperate bunurile .Probabil că vor apărea pe piață peste 10-20 de ani. Vor rămâne în păstrare cumva și nu vor fi scoase acum pe piață. O anchetă în Olanda cu privire la modalitatea de pastrare a bunurilor în muzeu era de normalitate, dar din păcate nu se întâmplă acest lucru.”

Surse autorizate susțin că în singura zona vulnerabilă prin care au fost scoase piesele de patrimoniu nu existau sau nu funcționau senzorii de mișcare.