FMI și Banca Mondială, prognoze în scădere pentru România. Avem cea mai mică creștere economică din regiune

Economia românească stagnează. Comisia Europeană a redus practic la zero prognoza de creştere, de la 1,1 la doar 0,1%. Şi FMI şi Banca Mondială au revizuit în jos estimările pentru România. Analiştii şi reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre un cumul de cauze: preţurile mari la energie şi carburanţi, instabilitatea politică şi scăderea încrederii investitorilor.

Comisia Europeană vede o economie românească aproape blocată în 2026. Prognoze pesimiste au avansat şi celelalte instituţii financiare internaţionale.

Cătălin Deacu, jurnalist TVR: Comisia Europeană a revizuit prognoza de creştere economică a ţării noastre în scădere, de la 1,1 la 0,1%. La fel au procedat şi Banca Mondială, şi FMI. În cazul FMI vorbim despre o revizuire de la 1,4% la 0,7%, iar în cazul Băncii Mondiale, despre o revizuire de la 1,3% la doar 0,5%.

În comparaţie cu ţările din jur, România stă cel mai rău în estimările Comisiei Europene. Astfel, Polonia ar urma să avanseze cu 3,5%, Bulgaria cu 2,5%, iar Ungaria, Cehia şi Grecia cu câte 1,8%.

Explicaţiile pentru frânarea economiei româneşti ţin atât de contextul extern, cât şi de problemele interne.

Flavius Jakubowicz, preşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari: Dacă ne uităm la ajustarea fiscală care s-a suprapus cu acest factor extern al războiului din Golf, este un factor intern important pentru care am ajuns în acest punct. Un alt factor intern important e lipsa de ajustare şi de echilibrare a deficitului. Şi, nu în ultimul rând, a venit şi al treilea aspect deosebit de important, respectiv nu mai avem un guvern în funcţie.

Iulian Lolea, economist-şef Concordia: Problemele cu care ne confruntăm sunt şi mai vechi, şi mai noi. Cele mai noi sunt legate de instabilitatea politică, de creşterea preţurilor la carburanţi, iar cele mai vechi se leagă de preţurile foarte mari la energie electrică. Avem probleme şi pe zona de încredere, încrederea investitorilor, încrederea populaţiei, pentru că economia funcţionează pe bază de indicatori de încredere şi percepţie.

Comisia Europeană estimează o revenire abia în 2027, cu o creştere de 2,3%.