Fenomene extreme, de cod roșu, la Constanța. Măsuri urgente pentru echilibrarea sistemului energetic național

Locuitorii din Dobrogea spun că de zeci de ani nu a mai fost o furtună atât de puternică. Rafalele au ajuns și la 115 km pe oră, au fost smulse acoperișuri, panouri și sute de copaci au căzut pe șosele și pe mașini.

Ploaia torențială a inundat zeci de străzi.

În județ, mai multe localități au rămas fără curent electric și fără apă potabilă.

Dispeceratele ISU, Enel și Regia de Apă au primit sute de apeluri.

În portul turistic Tomis, un velier s-a scufundat în timpul nopții. Porturile de la Marea Neagră și bara Sulina au fost închise, iar navele au fost trimise la adăpost, departe de furtună.

Și județul Tulcea a fost afectat de furtuna care a lovit Dobrogea. Peste 300 de apeluri s-au înregistrat la 112, majoritatea referitoare la copaci doborâți de vânt. Pompierii au intervenit pentru înlăturarea crengilor și trunchiurilor căzute, dar și în cazul mai multor gospodarii afectate de inundații. Patru maşini au fost avariate și circulația întreruptă pentru scurt timp, pe mai multe sectoare de drum.

Din cauza furtunii şi a vântului care a suflat cu peste 100 de kilometri la oră, multe turbine eoliene au fost oprite. De asemenea, Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat.

Compania națională Nuclearelectrica a dat asigurări că totul s-a produs în condiții de siguranță: „Deconectarea automată a Unității 1, precum și lucrările de remediere, nu au impact asupra securității nucleare a reactorului, personalului unității, populației și mediului înconjurător).„

După oprirea reactorului și a eolienelor, la un moment dat, deficitul din sistemul energetic naţional a fost de 1.700 de megawaţi.

Transelectrica a pus în mișcare alte rezerve hidroelectrice și pe gaz pentru a echilibra situaţia.

Dumitru Chisăliță, expert în energie: „Se pun în funcţiune diverse capacităţi care stau în aşa-numitul stand-by. Adică sunt anumite capacităţi care, chiar dacă ar putea să producă din punct de vedere comercial, ele sunt ţinute într-o rezervă, într-o rezervă activă, astfel că ele să poată fi puse în funcţiune imediat pentru a preîntâmpina căderea Sistemului Naţional, căderea unor sisteme locale„.

Nici pentru consumatori nu este o veste bună oprirea unor sisteme de producţie a electricităţii.

Companiile care produc dezechilibre în Sistemul Naţional plătesc aşa-numitele ‘taxe de echilibrare’, care, în cele din urmă, ajung tot în facturile plătite de consumatori.