Expresii fără sens care au devenit virale: fenomen global și ecourile lui în România

Comunicare online. Copii in online / Profimedia images
22 October 2025, 14:02 (actualizat 22 October 2025, 14:13)

De la „69”, niciun număr nu a mai stârnit atâtea râsete și confuzie. Expresia fără sens a momentului „6-7”, pronunțată „six-seveeen”, a devenit un fel de parolă secretă pentru Generația Alfa — un cod al absurdului care bântuie TikTok-ul și școlile din întreaga lume.

Copiii o strigă în sălile de clasă atunci când un profesor întoarce la pagina 67, când prânzul este la 6-7 minute distanță sau fără niciun motiv.

„E ca o ciumă – un virus care a pus stăpânire pe mințile acestor copii”, a spus Gabe Dannenbring, profesor de științe la clasa a șaptea din Sioux Falls, Dakota de Sud. „Nu poți rosti nicio iterație a numerelor 6 sau 7 fără ca cel puțin 15 copii să strige «6-7!»”, arată CNN.

E o glumă fără replică (sau o înscenare, de altfel). 6-7 nu înseamnă nimic, dar folosirea ei poate face un elev să se simtă ca membru al unui grup mai mare și mai cool de colegi.

Originea:

Termenul „6-7” provine dintr-o piesă de rap („Doot Doot (6 7)”) a lui Skrilla, lansată în decembrie 2024, oficial în februarie 2025.

De acolo, trendul s-a extins în videoclipuri de tip meme și edituri pe TikTok, adesea asociat cu jucătorul de baschet LaMelo Ball, care are înălțimea 6′7″ (≈ 2,01 m).

Termenul este folosit deseori fără context clar: copiii strigă „6-7!” sau „sixt-seven” în videoclipuri sau în clase, uneori acompaniat de un gest cu palmele îndreptate în sus și mișcate ușor.

Interpretările variază: „so-so”, „mediocru”, „într-o stare de hype absurdă”, sau pur şi simplu ca „meme fără sens” — parte din ceea ce unii numesc fenomenul „brain rot” (consum excesiv de conținut online absurd).

Mai ales cadrele didactice raportează că elevii îl folosesc în mod repetitiv şi disruptiv, mai ales în școli.

Trendul „67” a pătruns și în mediul online românesc. Numeroase reeluri apar cu textul „Level 67 bro”, „6-7!” sau „sixt-seven”.

Alte expresii absurde virale în online

Skibidi

Termenul „skibidi” provine din cultura meme-urilor YouTube, în special din seria „Skibidi Toilet”. A fost descris ca „un nonsens sonor” care poate însemna „cool”, „bad” sau pur şi simplu nimic.

Este parte din fenomenul „brain rot” — cuvinte sau expresii absurde care circulă rapid online, fără a avea un sens stabil, dar cu o utilizare foarte activă.

Ohio (meme)

Chiar dacă pare o referinţă geografică, „Ohio” a devenit pe TikTok o expresie virală care semnifică ceva absurd sau extrem: „Only in Ohio” (Numai în Ohio).
Cu alte cuvinte, internauţii o folosesc pentru a ironiza scene bizare sau „altfel” care apar în clipuri virale, fără legătură directă cu statul Ohio.

Termeni-slang de tip Gen Z / Gen Alpha: „rizz”, „delulu”, „gyatt”

„rizz”: abilităţi de a flirta sau de a seduce.

„delulu”: derivat de la „delusional” – cineva care are aşteptări nerealiste.

„gyatt”: un termen viral care s-a transformat „o persoană cu posterior proeminent”, dar în mod ironizat.

Acestea nu sunt neapărat „fără sens”, dar parte din ele sunt folosite într-un mod extrem de fluid, ironic, şi pentru mulţi „outsiders” par fără înţeles clar.

Alţii precum „yapper” sau „mouse jiggler”

Termenul „yapper” (sau „yapping”) a devenit popular pentru a descrie pe cineva care vorbeşte excesiv sau care face oversharing, în contextul reţelelor sociale.


„Mouse jiggler” – un dispozitiv/termen care a intrat în dicţionar pentru că oamenii îl foloseau în context de muncă la distanţă pentru a părea activi.

NPC (Non-Player Character)
Definiţie: Termen-meme care descrie persoanele considerate ca „nu gândesc singure”, care repetă stereotipuri; adaptat din jocuri video („personaj controlat de calculator”).

În România, tot mai multe expresii hibride, preluate din engleză sau fără sens clar, s-au instalat în limba vorbită. Termeni precum „face sens”, „a aplica la un job” sau interjecții ca „gen” au devenit reflexe de vorbire pentru tineri și profesioniști, stârnind dezbateri între lingviști și utilizatori.

”Face sens” — de ce a prins în România

Expresia provine din traducerea directă a englezescului “it makes sense” → „face sens”.

În română, echivalentul corect ar fi: „are sens”, „se potrivește”, „e logic”, „e coerent”.

A intrat în uz prin intermediul mediilor corporatiste și al internetului, unde limba engleză este foarte prezentă.

În vorbirea tinerilor, „gen” a căpătat un rol complet diferit: e folosit ca umplutură în propoziții, fără valoare de conținut. Practic, înlocuiește expresii ca „adică”, „cum ar veni”, „știi tu”, „cum să zic”.

Alte expresii preluate din engleză care au invadat vorbirea curenta în limba română

„A aplica la un job” – din to apply for a job (corect: „a candida la un post”);

„A livra rezultate” – din deliver results (corect: „a obține rezultate”);

„A se focusa pe ceva” – din to focus on (corect: „a se concentra”);

„A face o diferență” – din make a difference (corect: „a schimba ceva”).

Aceste expresii se regăsesc tot mai des în limbajul informal al tinerilor dar și în comunicarea profesională sau chiar în mass-media.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite