EXCLUSIV. Directorul Biroului OMS în România: Scopul Certificatului Global de Sănătate nu este de a restricţiona mişcarea, ci de a învăţa din experienţa COVID pentru a ne proteja în cazul unei alte pandemii

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Dr. Caroline Clarinval, vă mulţumim că sunteţi alături de noi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a împlinit 75 de ani. O viaţă de om. Care sunt cele mai mari reuşite ale sale? Un top 3?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Mulţumesc foarte mult pentru invitaţie. OMS este una dintre organizaţiile Naţiunilor Unite apărute după cel de-al II-lea Război Mondial, într-un moment în care lumea s-a strâns laolaltă şi a încercat să creeze un mediu nou. OMS a vizat sănătatea oamenilor de pe tot globul şi nu doar din perspectiva medicală, ci şi din cea a drepturilor omului, încercând să asigure acces la servicii medicale pentru toată lumea.

Unul dintre marile succese este, de exemplu, eradicarea variolei. Altul este progresul făcut în eradicarea poliomielitei, o boală importantă care afectează multe persoane. Numărul îmbolnăvirilor a putut fi redus, iar oamenii – protejaţi prin vaccinare în toată lumea. Mai există trei ţări care încă nu au scăpat de poliomielită: Pakistan, Afganistan şi Nigeria. Cele mai multe ţări au făcut un progres enorm pe calea spre eradicarea poliomielitei. OMS este ferm angajată să continue acest efort. În acelaşi timp, OMS a făcut progrese enorme în îngrijirea mamei şi copilului, în special în promovarea imunizării în general. Vaccinurile administrate copiilor mici au ajutat OMS să scadă morbiditatea şi mortalitatea infantilă. Ar putea fi un top 3 al reuşitelor.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Şi pentru români a avut impact prezenţa OMS.

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Prin expoziţia pe care am organizat-o cu ocazia celebrării celor 75 de ani ai OMS, vrem să arătăm câteva dintre momentele-cheie din progresul serviciilor medicale în România. Am lucrat cu colegi din universităţi şi de la arhive şi ne-au arătat importanţa pe care vaccinarea a avut-o de la început. Se vede în imagini că oamenii erau decişi să se vaccineze pentru a se proteja de boli. Mai vedem că populaţia avea probleme cu accesul la hrană şi că s-au făcut şi aici eforturi pentru a rezolva problema.

Alt lucru important este pregătirea personalului medical. Sistemul de sănătate fără medici şi asistente nu poate ajuta populaţia. Iar România s-a angajat să construiască şi să modernizeze spitale, să pregătească cadrele medicale, să ofere servicii medicale gratuite populaţiei. Este un angajament politic semnificativ. OMS, de când şi-a deschis un birou în România în anii ’90, a sprijinit guvernul şi ministerul Sănătăţii pentru a oferi servicii de sănătate, într-o colaborare strânsă.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: OMS şi-a menţinut biroul în România. Ce arată acest lucru?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Activităţile în care OMS s-a implicat în România au evoluat. Unul dintre elementele-cheie este partea normativă a muncii. Organizaţia oferă standarde şi ghiduri pentru forţa de muncă din sănătate. Ne asigurăm că acele standarde sunt dezvoltate la nivel global şi apoi transpuse într-o formă potrivită pentru contextul local. În colaborare cu ministerul Sănătăţii, cu oamenii de ştiinţă, cu medicii şi asistenţii, OMS a susţinut ministerul pentru ca unele dintre ghidurile internaţionale să fie integrate în cele naţionale.

Recent, am început să susţinem şi refugiaţii din criza din Ucraina. Efortul este însă făcut de către ministerul Sănătăţii şi de către guvern. Guvernul are grijă de refugiaţi şi se asigură că li se oferă acces la servicii. Noi facilităm acest acces în anumite zone.

Pe de altă parte, mai recent, OMS s-a angajat să ajute în privinţa PNRR. Lucrăm foarte aproape cu ministerul Sănătăţii în trei trei zone extrem de importante pentru un sistem sanitar mai bun. Resursele umane pentru sănătate sunt una dintre ele. Lucrăm pentru consolidarea cunoştinţelor şi a expertizei medicilor şi asistentelor medicale. Altă zonă este calitatea îngrijirilor, să fim siguri că serviciile oferite se ridică la nivelul standardelor. A treia este digitalizarea în sănătate, despre care toţi vorbesc astăzi. Este o zonă importantă de lucru în care Europa s-a angajat.

Vaccinurile salvează vieţi şi se bazează pe dovezi. S-a dovedit că sunt sigure

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Pandemia a fost cea mai mare provocare a zilelor noastre. Iar încrederea în vaccinare a scăzut în ultima perioadă. Cum încercaţi să o recâştigaţi?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Este o întrebare foarte bună. Noi, cei de la OMS, susţinem ministerul Sănătăţii pentru a creşte nivelul de conştientizare în rândul populaţiei, dar şi al medicilor de familie. Atunci când o mamă vine cu copilul bolnav în cabinetul medicului de familie sau al pediatrului, ei sunt cei care le pot recomanda atunci diferite vaccinuri conform protocolului naţional. Încercăm să implicăm medicii de familie, pediatrii şi publicul în general în această dezbatere. Vaccinurile salvează vieţi şi se bazează pe dovezi. S-a dovedit că sunt sigure. Vaccinarea este unul dintre programele-cheie ale OMS şi suntem foarte fericiţi să fim implicaţi aici în diferite comunităţi şi grupuri de lucru pentru a promova vaccinarea în rândul populaţiei.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Ştiţi că sunt multe teorii ale conspiraţiei în ultima perioadă. Şi, în acest context, a fost lansat Certificatul Global de Sănătate cu lista vaccinurilor. Care este scopul acestui certificat?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Acest gen de certificat este una dintre iniţiativele care au adus împreună OMS şi Uniunea Europeană. În timpul pandemiei de COVID 19, multe ţări şi-au dezvoltat propriile sisteme. Este un efort global şi unul european pentru a centraliza lecţiile învăţate şi pentru a oferi un instrument optim care să fie interoperabil în UE între statele-membre. COVID-19 a demonstrat că sunt multe lucruri care pot fi îmbunătăţite la nivelul statelor sau al sistemelor de sănătate şi chiar la nivelul societăţii civile. Fiecare joacă un rol.

Digitalizarea sănătăţii este o zonă majoră de inovare care necesită mult efort şi angajament politic pentru a fi consolidată. Odată ce este implementată şi funcţionează bine, este de fapt menită să uşureze procesele. Unul dintre aspectele-cheie este că oamenii vor avea un acces mai facil la servicii medicale. Informaţia va fi uşor împărtăşită între profesioniştii din sănătate, dar şi pentru pacienţi va fi mai accesibilă. Scopul este de a optimiza accesul la servicii medicale.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Mulţi se tem că acest certificat le va afecta libertatea de mişcare dacă nu sunt vaccinaţi.

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Am văzut că în timpul pandemiei COVID-19, ţările au adoptat diferite reguli. OMS a monitorizat toate aceste reguli impuse de guverne. Totodată, ne-am alăturat guvernelor pentru a facilita accesul la informaţii la punctele de intrare în ţară. Am avut un dialog cu guvernele pentru a facilita circulaţia persoanelor între ţări. În final, scopul nu este de a restricţiona mişcarea, ci de a învăţa din experienţele COVID-19 şi de a dezvolta un sistem care să ne permită să protejăm regiunea în caz că va mai apărea altă pandemie. Este doar un instrument. Sunt multe instrumente diferite care pot fi adaptate. Ceea ce cred că este mai important aici este angajamentul din regiune, dorinţa de a învăţa din ceea ce s-a întâmplat în pandemie pentru a avea instrumente care să îmbunătăţească orice activitate viitoare.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Sănătatea mentală a fost afectată în pandemie. Cum poate fi recuperată?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Sănătatea mentală este una dintre zonele foarte dragi mie. Nu a fost afectată doar în pandemie. În decursul vieţii, oamenii trec, inevitabil, prin faze în care sănătatea mentală suferă din cauza traumelor, a situaţiilor triste sau a schimbărilor din viaţă. Sunt multe momente în care ar trebui să căutăm proactiv ajutor. Pandemia ne-a arătat că sănătatea mentală este în fruntea agendei multor guverne. Am înţeles că trebuie să promovăm accesul la servicii de sănătate: psihologii, psihiatrii să fie pregătiţi, serviciile să fie disponibile, să fie acoperite de asigurări, iar oamenii să depăşească stigma, să ceară ajutor. Dialogul şi dezbaterea sunt extrem de utile astfel încât populaţia să ceară ajutor pentru sănătatea mentală şi să beneficieze de servicii de îngrijire la timp.

Este important şi să educăm tinerii şi să avem acasă discuţii cu copiii despre nutriţia sănătoasă

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Şi obezitatea a explodat. Este o boală cronică acum. Mulţi oameni nu-şi permit însă să obţină planuri alimentare, să meargă la săli de sport, să aibă hrană sănătoasă care este scumpă. Care este soluţia în acest caz?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Creșterea gradului de conștientizare privind stilul de viaţă sănătos în general este importantă. Sunt mai mulţi factori. Nutriţia este unul dintre ei. Accesul la hrană sănătoasă este extrem de important, dar în acelaşi timp suntem foarte ocupaţi. Uneori nu putem lua masa aşa cum am vrea şi mâncăm în grabă. Ideea este să schimbăm aceste obiceiuri. Nu este neapărat foarte simplu. Este important şi să începem să educăm tinerii şi să avem acasă discuţii cu copiii despre nutriţia sănătoasă. Să încercăm să formăm mici obiceiuri şi să le aplicăm atunci când putem. Este şi o chestiune de mentalitate, care să includă şi activitatea fizică în viaţa noastră. Unii oameni au preferinţe diferite pentru anumite tipuri de activitate fizică. Este important să găsim o cale pentru a integra în viaţa noastră activitatea fizică, nutriţia sănătoasă, o mentalitate sănătoasă şi sănătatea mentală.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Cazurile de tuberculoză s-au înmulţit în aceşti ani. Şi încă sunt pacienţi care nu au acces la tratament. Ce e de făcut?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Şi tuberculoza este una dintre zonele care necesită un efort continuu. Pacienţii trebuie să fie diagnosticaţi la timp, să aibă acces la tratamentul potrivit care să fie urmat atât cât este necesar. E nevoie de angajament în sistem pentru a-i susţine pe pacienţii cu TBC. Este încă una dintre zonele în care OMS colaborează strâns cu ministerul Sănătăţii. Este un angajament puternic pentru a rezolva problemele de aici, din România, şi a le asigura pacienţilor tratamentul potrivit, a-i diagnostica rapid şi a avea acces la îngrijiri când e nevoie.

Lucrătorii din sănătate sunt resurse foarte valoroase. Toţi îi căutăm

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Mulţi oameni nici nu au acces la servicii medicale din cauza deficitului de personal medical. Mulţi profesionişti, aţi văzut, au ieşit în stradă să ceară salarii mai mari. Aţi văzut protestele. Salariul mai mare nu este însă suficient.

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Lucrătorii din sănătate sunt resurse foarte valoroase. Toţi îi căutăm. Investesc foarte mulţi ani din viaţa lor în studii. Sunt foarte dedicaţi pacienţilor şi sistemului de sănătate. Am fost foarte impresionată, aici, în România, de dăruirea şi empatia lor pentru pacienţi. Pentru ca sistemul de sănătate să funcţioneze optim, este important ca aceşti lucrători să fie păstraţi, iar tinerii care vor să lucreze în domeniul medical să aibă acces la universităţi, la educaţie, şi să fie integraţi aşa cum trebuie în sistemul sanitar. Efortul, angajamentul politic pentru a se asigura că sistemul medical are suficient personal reprezintă o chestiune importantă pe care ministerul Sănătăţii se concentrează împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest context, în martie, anul acesta, am semnat Declaraţia de la Bucureşti care a pus un puternic accent pe menţinerea profesioniştilor din sănătate în sistem şi pe susţinerea lor în activitate. Vrem să ne asigurăm că sistemul de sănătate are suficient personal pentru a putea oferi pacienţilor serviciile necesare.

Diana Brâncuș, jurnalist TVR: Care sunt următoarele provocări?

Dr. Caroline Clarinval, directorul Biroului OMS în România: Una importantă este pregătirea. După COVID-19, am înţeles că multe guverne nu sunt neapărat pregătite adecvat pentru a preveni sau a răspunde unor asemenea epidemii. Personal, privind retrospectiv la ultimii câţiva ani şi la toate eforturile pe care angajaţii din sănătate şi ministerele le-au făcut pentru a salva vieţile oamenilor şi pentru a se asigura că scad ratele mortalităţii şi morbidităţii, toate au arătat nevoia ca guvernele să consolideze sistemele sanitare şi să le pregătească pentru mai bine. Adesea este necesar un efort multisectorial pentru a ne asigura că suntem capabili să avem grijă de populaţie în cel mai adecvat mod.