EXCLUSIV Importanța parteneriatului româno-german explicată de Bernd Fabritius, împuternicitul guvernului federal german pentru minorităţi

Într-un context european marcat de schimbări rapide și provocări tot mai complexe, relațiile româno-germane rămân un pilon de stabilitate și cooperare. Vă prezentăm un interviu cu domnul Bernd Fabritius, ministru în Guvernul Federal al Germaniei responsabil pentru minorități, născut în România și profund legat de spațiul transilvănean. Vorbim despre dinamica parteneriatului dintre București și Berlin, despre rolul comunităților germane și al diasporei și despre modul în care România își consolidează poziția în Uniunea Europeană. O discuție deschisă despre identitate, democrație și viitorul european.

Domnule Fabritius, cum evaluați în prezent relațiile bilaterale româno-germane și care considerați că sunt domeniile în care această cooperare ar putea fi aprofundată în perioada următoare?

Bernd Fabritius: Relațiile bilaterale româno-germane sunt pe un nivel foarte ridicat și este bine așa. Sărbătorim 145 de ani de la înființarea relațiilor bilaterale diplomatice între România și Germania. România este o țară cheie în această zonă geografică. Relațiile sunt foarte importante și foarte bune. Cred că pot fi aprofundate în toate domeniile.

Nu aș putea spune că un domeniu este mai important sau mai puțin important. Toate domeniile sunt importante. Germania este partenerul economic cel mai important pentru România, dar România este parte a structurilor NATO foarte importante.

România este o țară extrem de importantă în politica Uniunii Europene și acolo Germania și România sunt parteneri de nădejde. Sunteți un politician german, ministrul responsabil pentru minorități în Guvernul Federal. În ce măsură comunitatea germană din România sau cea română din Germania pot reprezenta o punte de legătură strategică între București și Berlin, mai ales în contextul acestor schimbări multiple în Europa?

Bernd Fabritius: Ați dat deja răspunsul. Minoritatea germană din România și minoritatea germană în România sunt de fapt cele două părți a unei monede. Sunt un pot important de legătură cu două piloane. Un pilon este minoritatea germană din România în Germania și al doilea pilon este minoritatea germană în România.

Ei colaborează într-un mod excelent și sunt mereu preocupați de întârirea relațiilor într-un mod foarte productiv și într-un mod foarte pro-european. Cred că aceasta este foarte important. Nu vreau să uit un al treilea punct decisiv, diaspora românească din Germania care a ajuns între timp după cifre la punctul 1. Iau exemplul Bavaria unde trăiesc peste 200.000 de români și ei joacă un rol important.

Eu întotdeauna spun că ei sunt ambasadorii României. România în acest mod este o țară cu peste un milion de ambasadori în Germania. Din ce în ce mai buni acești ambasadori.

Exact așa, din ce în ce mai buni, în orice caz foarte efectivi și mă bucur să evoluăm în acest mod.

Cum vedeți rolul României în Uniunea Europeană în perspectiva Germaniei, în special când vorbim despre statul de drept, despre migrație și evident stabilitatea regională, un termen extrem de important în această perioadă?

Bernd Fabritius: România este foarte importantă în toate structurile Uniunii Europeane. M-am bucurat foarte mult că alegerile prezidențiale au dus la un rezultat foarte clar pro-european.

Cred că putem progresa și în acest mod. Comisia Mixte, care a avut loc ieri la București, care se preocupă cu rolul minorității germane din România și în România, a subliniat exact aceste fapte și a subliniat în mod special și funcția de punte ale acestor entități. În domeniul democratic sunt convins că societatea românească este deja suficient de matură și de pregătită în a-și proteja și în a promova valorile democratice.

Nu cred că există un pericol real ca România să decadă în acest domeniu. Am cea mai mare încredere, în special în tânăra generație din România. Sunt foarte optimist.

Sunteți născut în județul Sibiu, familia dumneavoastră a emigrat din România în Germania în 1984. Nu ați renunțat niciodată la cetățenia română?

Bernd Fabritius: Păi de ce să renunț? România din 2007 este țară membră UE. Eu sunt foarte mândru să am două cetățenii UE care sunt absolut valabile una și cealaltă.

De ce să renunț? Nu văd niciun motiv.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă astăzi minoritatea germană din România? Ce instrumente politice considerați că ar trebui consolidate pentru a asigura o continuitate culturală și mai ales lingvistică?

Bernd Fabritius: România este recunoscută ca model de bună practică în cadrul Consiliului Europei, deoarece până acum are un regim pentru minorități într-adevăr exemplar. Pornesc cu reprezentarea minorităților naționale în România în Parlament.

Minoritatea germană are un deputat în Parlament care se poate angaja în protejarea tuturor nevoilor care minoritatea germană le are, dar și pentru celelalte, cred că există 19 minorități, există această reprezentare. În plus ne aflăm aici, la Colegiul Național Goethe. Structurile școlare care favorează și promovează păstrarea identității culturale sunt foarte bine puse la punct.

Este un domeniu care și pentru Guvernul Federal este de importanță extremă. Mă bucur din acest motiv că am putut aloca din nou peste un milion de euro pentru a susține DASCL-ii, învățătorii, profesorii care fac pregătire școlară în limba maternă germană. Deci, cred că este foarte, foarte bine pus la punct.

Sper că va și rămâne așa. Cunosc proiecte legale care vizează reducerea numărului de parlamentari în Parlamentul României în perioade cu provocări, bugetare. Înțeleg toate aceste demersuri, dar niciodată nu trebuie să fie afectați reprezentanții minorităților.

O țară care își negligează minoritățile, își negligează propria societate. Deci, nu trebuie să fie. Am promisiuni și sunt foarte convins că România va putea face pașii necesari pentru stabilizarea bugetară fără a îngreuna supraviețuirea minorităților naționale.

În România, comunitățile germane sunt privite adesa ca un model de integrare și prosperitate (8:48) care credeți că sunt factorii care au permis menținerea acestei identități germane în spațiul românesc (8:53) și poate fi replicat un asemenea model și pentru alte minorități?

Bernd Fabritius: Îți mulțumesc pentru această întrebare provocantă. Minoritatea germană din România, dacă fac referire la sașii ardeleni care de peste 900 de ani trăiesc pe aceste meleaguri. Acum 900 de ani nu era vorba de România, un stat care s-a înființat cu aportul minorităților în 1918.

Sașii au trăit în zonele care le-au populat deja acum 900 de ani în vecinătate prietenoasă, constructivă. Cu toate celelalte etnii au trăit foarte bine într-o vecinătate prietenoasă și în timpul ceaușist din România. Deci au avut întotdeauna poziția unor cetățeni loiali ai statului, al căror cetățeni au fost, cu păstrarea propriei identități culturale.

Eu cred că această combinație între cetățean loial propriei țări și păstrarea identității culturale este una foarte, foarte fructuoasă. Și nu pot să fac altceva decât să recomand tuturor minorităților exact această poziție. Sunteți sași transilvanean, v-ați exprimat dorința să reprezentați interesele nu doar ale sașilor transilvaneni, ci ale întregii diaspore românești din Germania.

Cum vedeți rolul organizațiilor reprezentative ale minorității germane și române în consolidarea democrației locale și regionale, atât în România cât și în Germania?

Bernd Fabritius: Eu cred că una dintre cele mai mari provocări în acest domeniu sunt naționalismele. Dacă acestea cresc, sunt probabil cel mai mare pericol pentru democrația noastră care ne permite o viață benefică și cu aspecte numai pozitive. Minoritatea germană poate fi un exemplu pentru aspectul care arată că tendințele naționaliste nu fac bine nici grupului majoritar într-o societate și nici întregii societăți.

Prin acest exemplu, cred că sunt garanți pentru păstrarea bunăstării care o avem. În ultimii ani se observă în Europa o amplificare a discursului naționalist. Vorbeați de acest lucru.

Ce efecte imediate și pe termen lung considerați că are acest fenomen asupra minorităților naționale

Bernd Fabritius: Minoritățile naționale sunt grupuri vulnerabile la atacuri naționaliste. Aș putea da mai multe exemple din mai multe state în Uniunea Europeană unde pozițiile naționaliste au dus la o instrumentalizare din motive de politică internă la minorităților. Acest aspect nu este benefic niciodată.

Cred că este important ca o țară să-și apere minoritățile naționale pentru a le crea o posibilitate de conviețuire foarte pașnică și foarte bună în întreaga societate.

Cum pot statele democratice să găsească echilibru între protejarea identității majoritare și apărarea drepturilor minorităților fără a alimenta tensiuni sau a crea polarizări?

Bernd Fabritius: Foarte simplu. După mine nu văd niciun conflict în aceste două puncte.

Eu cred că un stat suveran cu o societate matură nu vede în minoritățile naționale o periclitare, nu vede o primejdie. Deci poate să asigure această conviețuire conferind drepturile necesare pentru prosperitatea minorităților naționale. Cum de fapt cele două regulamente internaționale ale Consiliului Europei, deci regulamentul CADRU și Convenția pentru Protejarea Limbilor Materne a Minorităților prevăd aceste mecanisme și România a ratificat aceste mecanisme și le și pune în practică.

Având experiența unei persoane născută într-o minoritate și ulterior integrate și inclusiv în politica unei alte țări, Germania în special, ce mesaj ați transmite tinerilor lor care aparțin acum minorităților naționale și care își doresc să participe activ în societățile europene?

Bernd Fabritius: Rămâneți inventivi, rămâneți curajoși, nu vreau să spun să rămâneți obraznici, dar rămâneți luptători pentru propria identitate culturală. Protejați-vă limba maternă, nu pierdeți! Și cred că așa sunteți ceva foarte special pentru o societate mult înainte.