EXCLUSIV Dator fără să ştie la un IFN, cu datele personale furate: Am aflat că e o executare silită, după o poprire pe cont

Atenție cui și cum furnizați datele personale. Acestea pot ajunge la grupări criminale care vă folosesc apoi identitatea fără să știți. A pățit-o un om de afaceri care s-a luptat prin tribunale timp de 5 ani, cu mari cheltuieli, pentru a demonstra că un împrumut făcut pe numele lui la o instituție financiară nebancară nu îi aparține. Bărbatul a povestit în exclusivitate pentru Știrile TVR ce s-a întâmplat, tocmai pentru ca oamenii să învețe să se protejeze.

Marius Popescu, jurnalist TVR: În 2020, un om de afaceri și-a încărcat datele personale pe un site de business. Peste o lună și ceva, platforma online a fost atacată cibernetic și, de atunci, a început calvarul de 5 ani.

Atacul a fost lansat, cel mai probabil, din afara României, de infractori care au folosit datele personale furate pentru a face împrumuturi în numele victimelor.

Așa s-a întâmplat și în cazul bărbatului cu care am discutat și care a aflat târziu că e dator, fără să fi făcut credit.

La câteva luni distanță am aflat atunci când am avut o poprire pe cont de la banca unde aveam eu cardul și am cerut informații și am aflat că e o executare silită, a explicat bărbatul.

A urmat discuția cu cei de la instituția financiară nebancară care i-au transmis că în baza lor de date figura cu un împrumut și că depășise termenele convenite în contract și de aceea i se blocase contul bancar prin executor judecătoresc.

Creditul a fost făcut online, spune avocatul victimei, așa că actul de identitate falsificat a trecut de filtrele instituției financiare.

Adrian Cuculis, avocatul victimei: Modalitățile prin care se face verificarea celui care face creditul sunt mult reduse pentru că și creditul este mai mic și atunci securitatea este una scăzută. Dar atât timp cât vorbim de fals informatic, această securitate ar trebui sporită.

Din 2020 și până în 2025, victima a făcut tot posibilul să demonstreze că nu a solicitat creditul. A depistat și că semnătura electronică de pe contractul de împrumut nu îi aparținea.

A trebuit să plătesc o expertiză tehnică, ca să se vadă dacă eu am fost cel care a achizionat online. Semnătura era electronică, apărea numele meu scris de la tastatură și era înregistrat la o companie ce se ocupă cu astfel de servicii, însă nu eu am fost cel care a solicitat acea semnătură, a mai povestit omul de afaceri.

Într-un final, în instanță s-a reușit anularea contractului de împrumut.

Specialiștii spun că, în astfel de situații, sunt comise două infracțiuni, de înșelăciune și de fals informatic. Depistarea celor vinovați este dificilă, pentru că aceștia se află în străinătate, adesea în afara spațiului european.