Este armata Chinei cu adevărat pregătită de război? Un nou raport pune sub semnul întrebării înarmarea Beijingului

China nu este pregătită pentru război, conform unui raport controversat al unui think tank american, care susține că principalul motiv al Partidului Comunist Chinez pentru modernizarea extinsă a armatei nu este lupta împotriva unui inamic extern, ci menținerea controlului asupra puterii, conform CNN.

Beijingul a urmărit o consolidare militară impresionantă sub conducerea lui Xi Jinping, în urma căreia Armata Populară de Eliberare (PLA) – care anterior nu era nici măcar una dintre cele mai puternice din Asia – a ajuns să rivalizeze sau chiar să depășească armata americană în unele domenii, potrivit analiștilor.

Simulările realizate de experți în apărare din SUA au arătat în mod repetat că armata americană – considerată cea mai puternică din lume – s-ar confrunta cu dificultăți într-un conflict aproape de țărmurile Chinei, în special într-un scenariu privind insula democratică Taiwan, pe care Beijingul o revendică.

Însă un raport publicat luna trecută de RAND Corp., un think tank din Washington, afirmă că, în ciuda acestei consolidări militare impresionante, considerentele politice – în special dorința Partidului Comunist Chinez de a-și menține controlul asupra personalului militar și a societății chineze – ar putea afecta capacitatea de luptă a PLA, mai ales împotriva unui adversar de talia SUA.

„Armata Chinei este, în esență, concentrată pe menținerea regimului Partidului Comunist Chinez (PCC), nu pe pregătirea pentru război”, a scris Timothy Heath, expert în China al RAND, în raportul intitulat „Îndoieli privind pregătirea de luptă a armatei chineze”.

„Progresele Chinei în modernizarea armatei sunt concepute, în primul rând, pentru a consolida atractivitatea și credibilitatea Partidului Comunist, ceea ce face ca un război să fie puțin probabil”, a adăugat Heath.

Politică vs. obiective militare

Un exemplu citat în raport este faptul că PLA alocă până la 40% din timpul de instruire pentru subiecte politice.

„Compromisul în ceea ce privește timpul care ar putea fi folosit pentru a stăpâni abilități esențiale în operațiunile de luptă ridică semne de întrebare cu privire la cât de bine pregătită este armata Chinei pentru un război modern”, a explicat Heath.

De asemenea, el a remarcat că unitățile PLA nu sunt conduse doar de ofițeri comandanți, ci și de comisari politici care se concentrează pe loialitatea față de partid, mai degrabă decât pe eficiența în luptă.

„Un sistem de comandă divizat … reduce capacitatea comandanților de a reacționa rapid și flexibil la situații emergente”, a scris Heath.

El a concluzionat că un război convențional între SUA și China este un „scenariu improbabil” și că Pentagonul ar trebui să se concentreze pe o varietate mai largă de amenințări chinezești, nu doar pe rachete și bombe.

Oponenți ai raportului: China este pregătită de război

Alți experți nu sunt de acord cu aceste concluzii, susținând că Xi și-a stabilit clar obiectivul militar principal: aducerea Taiwanului sub controlul Beijingului, prin forță, dacă este necesar.

„Există modalități mult mai ușoare, mai ieftine și mai puțin riscante de a garanta securitatea partidului decât capacitățile de luptă sofisticate pe care Xi le dezvoltă constant”, a declarat Andrew Erickson, profesor de strategie la US Naval War College.

John Culver, fost ofițer american de informații pentru Asia de Est, a contestat și el raportul.

„Războiul nu este Planul A, dar este Planul B dacă evenimentele o cer, iar capacitatea materială a PLA și a Chinei pentru un astfel de scenariu este puternică și în continuă creștere”, a scris el pe platforma X.

Armele și voința de luptă

De la reformele militare inițiate de Xi Jinping acum un deceniu, China a realizat progrese rapide și incontestabile.

Programul său intens de construcție navală a dus la crearea celei mai mari forțe maritime de luptă din lume, capabilă să opereze mai departe ca niciodată de țărmurile Chinei – inclusiv de la prima bază militară chineză de peste mări, din Djibouti.

În plus, China a făcut progrese în domeniul avioanelor invizibile pe radar și al armelor hipersonice și a transformat vaste zone deșertice din interiorul țării în câmpuri de silozuri pentru rachete.

Însă Heath pune la îndoială eficiența acestui arsenal în război.

„Istoria a arătat în mod repetat că armatele nu reușesc uneori să folosească eficient armamentul avansat în luptă”, se arată în raport, citând războiul din Ucraina ca exemplu de conflict în care o armată mai bine dotată nu a reușit să învingă rapid.

Criticii raportului consideră însă că este o greșeală să vedem aceleași slăbiciuni în PLA.

„Xi se angajează în mod repetat în eforturi dificile de restructurare militară care prioritizează îmbunătățirea capacităților de luptă realiste și impun unele dintre cele mai exigente cerințe imaginabile forțelor armate chineze”, a spus Erickson.

Factorul uman

Puțini contestă progresele PLA în ceea ce privește numărul și calitatea armamentului. De exemplu, marina chineză a lansat deja 10 distrugătoare de tip 055, considerate de mulți analiști drept cele mai puternice nave de luptă de suprafață din lume.

Însă Collin Koh, cercetător la S. Rajaratnam School of International Studies din Singapore, a avertizat că este mai ușor să construiești nave moderne decât să aibă echipaje bine pregătite.

„Armata poate instrui pe cineva din mediul rural pentru a deveni infanterist, dar dacă vrei să antrenezi pe cineva capabil să controleze un centru de informații de luptă pe o navă, să lanseze o rachetă și să o întrețină, este nevoie de mult mai mult”, a spus Koh.

PLA se confruntă și cu o altă problemă de personal – corupția. Un raport al Pentagonului din decembrie a subliniat că o amplă campanie anticorupție în armata chineză afectează eforturile de modernizare ale lui Xi.

Ce înseamnă pregătirea militară a Chinei

Când vine vorba de pregătirea militară a Chinei, discuțiile se concentrează rapid pe Taiwan. Estimările serviciilor de informații americane sugerează că Xi a ordonat PLA să fie pregătită pentru o invazie a insulei până în 2027, dacă va fi necesar.

Însă Heath argumentează că liderii chinezi nu au făcut nicio încercare serioasă de a pregăti populația pentru un conflict.

Alți analiști avertizează că intențiile Beijingului nu ar trebui judecate prin prisma gândirii occidentale, iar ceea ce Xi consideră o victorie rămâne necunoscut.

Astfel, în loc de o invazie, Beijingul ar putea opta pentru o blocadă economică sau atacuri aeriene limitate pentru a forța Taipeiul să cedeze.

Cu toate acestea, „nicio armată din regiune nu va considera PLA doar un tigru de hârtie”, a conchis Koh.