Ernest Oberländer-Târnoveanu despre Muzeul Drents: Are cele mai moderne dotări pentru securitatea pieselor. Asigurarea pentru toată expoziţia se ridică la peste 30 de milioane de euro

Coiful de aur de la Coţofeneşti. Sursa foto: Profimedia Images
26 January 2025, 12:56 (actualizat 26 January 2025, 13:51)

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a explicat, duminică, într-o conferinţă de presă, că pentru expoziţia ”Dacia, Regatul aurului şi argintului, a fost ales Muzeul Drents, din Assen, pentru că este un muzeu extrem de modern şi dinamic, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, situat într-o provincie extrem de bogată şi indisutrializată a Olandei, transmite news.ro.

De asemenea, directorul a spus că muzeul Drents s-a remarcat prin mari expoziţii internaţionale pe care le-a organizat, iar politica muzeului include prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai putin cunoscute ale lumii, cum este cea dacică.

„Evenimente tragice ne-au pus în faţa unei realităţi pe care nici în visele noastre cele mai pesimiste nu am fi crezut că este posibilă. E vorba de jaful de la Drents din Assen, în urma căruia au fost furate patru piese din expoziţia „Dacia Un regat al aurului si Argintului”. De ce a ales Muzeul Naţional să organizeze o expoziţie la Drents, în Assen? Pentru că Assen e un oraş de 70.000 de locuitori, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. Spre deosebire de România, unde există o ierarhie a muzeelor, în Olanda există zeci de muzee mai importante în oraşe mai mici. E cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi unul din cele mai moderne muzee din Olanda. În urmă cu câţiva ani, a fost construit un corp nou pentru expoziţii temporare de 1000 de metri pătraţi cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii şi conservării pieselor”, a declarat directorul muzeului.

Potrivit aceleiaşi surse, acest edificiu a fost construit cu bani ai Primăriei din Assen, care a investit 10 milioane de euro pentru realizarea acestui muzeu.

„În privinţa activităţii muzeului Drents, acesta este extrem de modern si de dinamic, s-a remarcat prin mari expoziţii internaţionale pe care le-a organizat, în acest primind titlul de muzeu european al anului, iar în urmă cu trei ani fiind declarat Muzeul anului din Olanda. Face mari expozitţii internaţionale, iar în politica muzeului Drent este şi prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai putin cunoscute ale lumii şi nu întâmplător, când ne-au contactat cei de la muzeul Drents că doresc să prezinte civilizaţia dacică, pe care o consideră una din marile civilizaţii mai puţin cunoscute, a precizat directorul muzeului.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că pentru expoziţia cu piese dacice reprezentanţii muzeului au investit „surse importante” umane şi financiare, 500.000 de euro fiind doar contribuţia Primăriei din Assen, căreia i s-a adăugat şi o subventie din partea Guvernului din Olanda.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

„Asigurarea generală pe care v-o pot dezvălui se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziţia. Asigurarea pentru pisele furate nu o pot dezvălui, pentru că acest lucru este confidenţial şi doar organele de anchetă au acces la asemenea date”, a declarat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă.

Întrebat, în legătură cu furtul celor patru piese de tezaur dacic din Muzeul Drents, dacă se va face şi o anchetă internă, în condiţiile în care există suspiciuni că s-ar fi acţionat „la pont”, directorul MNIR a răspuns: „Dacă există suspiciuni, se va face anchetă şi evident rezultatele vor fi făcute publice. De asta se ocupă instituţii specializate”.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că acesta este primul jaf în care s-au folosit explozibili la un muzeu european.

CITEȘTE ȘI: Raluca Turcan: Sunt lucruri ciudate. Infractorii au folosit dinamită şi au sustras câteva piese

Ernest Oberländer a mai spus că a fost informat că în afara celor patru piese dacice furate (Coiful de Aur de la Coţifeneşti şi trei brăţări dacice din aur), celelalte piese nu au suferit niciun fel de daune, vitrinele lor fiind intacte. potrivit directorului, în cursul dimineţii de duminică, o delegaţie de specialişti s-a deplasat în Olanda, pentru a verifica starea de conservare a pieselor şi pentru a face toate demersurile în scopul aducerii pieselor în ţară.

În urma unei explozii produse sâmbătă dimineaţă, în incinta Muzeului Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de persoane încă neidentificate. MAE a precizat că au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente.

Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor.

CITEȘTE ȘI: Predoiu: Poliţiştii români şi olandezi cooperează de la primele ore de la comiterea furtului pieselor din tezaurul dacic

Duminică dimineaţă, Poliţia din Assen a făcut publice primele imagini de pe camerele de supraveghere ale spargerii de la Muzeul Drents, fiind vorba despre imagini de supraveghere alb-negru care arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie.

Jurnaliştii olandezi notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.

Printre obiectele furate se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, Coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale.

Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite