Este posibil ca elefanţii să se adreseze unii altora folosind echivalentul unor nume? Un nou studiu realizat pe elefanţi sălbatici din savana africană din Kenya vine în sprijinul acestei ipoteze.
Cercetătorii au analizat sunetele emise – în mare parte sunete generate cu ajutorul coardelor vocale, mod similar vorbirii oamenilor – de peste 100 de elefanţi din Parcul Naţional Amboseli şi Rezervaţia Naţională Samburu.
Cu ajutorul unui model computerizat de învăţare automată, cercetătorii au identificat în aceste apeluri ceea ce părea a fi o componentă asemănătoare unui nume, care identifică un elefant anume drept destinatarul vizat. Cercetătorii au redat apoi înregistrări audio în faţa unui număr de 17 elefanţi pentru a testa felul în care ei răspundeau la o chemare care pare să se adreseze fiecăruia dintre ei precum şi la o chemare adresată unui alt elefant.
În medie, elefanţii au răspuns mai puternic unor chemări care păreau să li se adreseze direct. Când auzeau o astfel de chemare, aveau tendinţa de a se comporta mai entuziasmaţi, să se apropie de sursa audio şi să emită mai multe sunete decât atunci când auzeau o chemare pentru alt individ.
Concluziile studiului indică faptul că elefanţii ”se adresează unul altuia cu un fel de nume”, potrivit ecologistului comportamental Mickey Pardo, din cadrul Universităţii Cornell, care anterior a lucrat la Universitatea de stat din Colorado, autorul principal al acestui studiu publicat luni în revista Nature Ecology & Evolution.
”Bineînţeles, pentru a se adresa unul altuia în acest mod, elefanţii trebuie să înveţe să asocieze sunete specifice cu anumiţi indivizi, după care să folosească acele sunete pentru a atrage atenţia individului respectiv, ceea ce necesită o abilitate complexă de învăţare şi de înţelegere a relaţiilor sociale”, a spus Mickey Pardo.
”Faptul că elefanţii se adresează unul altuia ca indivizi, subliniază importanţa relaţiilor sociale – în particular, menţinerea unor relaţii sociale diferite – pentru aceste animale”, a adăugat el.
Elefanţii, cele mai mari animale care trăiesc pe uscat, sunt foarte inteligenţi, au o memorie extraordinară, precum şi abilităţi de rezolvare a problemelor şi o comunicare sofisticată. Studii anterioare au demonstrat că aceste animale manifestă un comportament complex – vizual, acustic şi tactil – atunci când se salută între ei.
De ce un elefant l-ar striga pe un altul ”pe nume”?, se întreabă cercetătorii.
”Nu avem informaţii exhaustive, dar din analiza noastră, se întâmplă în mod frecvent în timpul chemărilor, când un elefant cheamă un alt individ – îl strigă deseori pe nume”, a spus George Wittemyer, biolog specialist în conservare la Universitatea din Colorado şi coautor al studiului, preşedintele consiliului ştiinţific al asociaţiei Save the Elephants.
”Mamele emit în mod obişnuit sunete adresate puilor, pentru a-i linişti sau pentru a vedea cum se simt. Ne-am gândit că le vom regăsi în ceremoniile de întâmpinare, dar astfel de sunete sunt mai rar întâlnite”, a adăugat George Wittemyer.
Folosirea unor etichete vocale specifice anumitor indivizi – nume – este ceva rar, dar nu fără precedent în lumea animalelor. Delfinii şi papagalii prezintă, de asemenea, un astfel de comportament. Dar atunci când o fac, ei imită pur şi simplu sunetele emise de celălalt animal. În cazul elefanţilor, etichetele vocale nu imită pur şi simplu sunetele emise de destinatar.
”În schimb, numele elefanţilor par să fie arbitrare, asemenea numelor oamenilor”, a declarat Mickey Pardo. ”Modalitatea de adresare folosind nume arbitrare necesită un anumit grad de gândire abstractă”, a adăugat el.
”Cred că această cercetare scoate în evidenţă cât de inteligenţi şi de fascinanţi sunt elefanţii şi sper ca acest fapt să stârnească un interes sporit pentru conservarea şi protecţia lor”, a adăugat George Wittemyer.
Vor putea oamenii într-o zi să ”vorbească” cu elefanţii?
”Ar fi fantastic, dar mai e mult până acolo”, a spus George Wittemyer. ”Nu cunoaştem încă sintaxa sau elementele de bază prin care elefanţii codifică informaţia. E un lucru pe care trebuie să-l descoperim înainte de a putea să îi înţelegem mai bine”, a adăugat acelaşi cercetător.
Urmărește-ne pe Google News
