Editorial Politico: Cea mai grea iarnă pentru Ucraina de la începutul războiului

Această iarnă se conturează a fi cea mai periculoasă de la începutul războiului din Ucraina, cel puțin de la primele luni ale invaziei, acum aproape patru ani, când coloanele blindate rusești se apropiau de Kiev, scrie publicația Politico într-un editorial semnat de Jamie Dettmer.

Pe atunci, rezistența dârză a ucrainenilor, cele 2.000 de rachete antitanc furnizate de Marea Britanie cu doar câteva săptămâni înainte de invazie și incompetența tactică a rușilor au salvat situația, alături de refuzul sfidător al președintelui Volodimir Zelenski de a accepta oferta americanilor de evacuare.

Acum, Ucraina se confruntă cu o altă iarnă critică, una pe care eroismul și improvizația s-ar putea să nu o mai poată depăși. Asta și pentru că soarta țării nu va depinde în totalitate de ea însăși, ci de aliații occidentali, în timp ce ucrainenii se luptă, în săptămânile și lunile geroase care urmează, cu trei provocări uriașe.

1️⃣ Criza de finanțare

Ucraina se îndreaptă spre o criză financiară majoră la începutul anului 2026 și riscă să rămână fără fonduri în februarie, dacă Belgia nu ridică blocajul asupra unui plan ambițios de împrumut de 140 miliarde de euro bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, aflate într-un depozit de titluri de valoare din Bruxelles.

Schema propusă ar presupune ca UE să schimbe activele rusești cu obligațiuni AAA fără cupon, iar fondurile obținute să fie direcționate către Kiev. Ucraina ar trebui să ramburseze doar dacă Moscova ar fi de acord să plătească despăgubiri de război.

Însă, pe măsură ce se apropie summitul decisiv al UE din luna viitoare, nu există semne că impasul dintre oficialii europeni și guvernul belgian s-ar rezolva. Belgia se teme de acțiuni legale și represalii din partea Rusiei, iar situația s-a complicat și mai mult după ce premierul slovac Robert Fico a anunțat că se opune, de asemenea, folosirii activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei.

Fără acest împrumut, UE va avea mari dificultăți în a găsi resursele necesare pentru Ucraina, mai ales acum, după ce SUA au întrerupt sprijinul financiar sub președinția lui Donald Trump.

Este puțin probabil ca statele membre să accepte împrumuturi directe de pe piață. Guvernele, deja împovărate, nu doresc să suporte costurile dobânzilor.

Astfel, ar putea rămâne doar sarcina „Coaliției de voință” să încerce să adune fonduri, în contextul tulburărilor politice din Kiev și al scandalurilor de corupție tot mai răsunătoare.

Săptămâna aceasta, un fost partener de afaceri al lui Zelenski a fugit din țară, în timp ce procurorii anticorupție au pus sub acuzare șapte persoane, inclusiv pe el, într-un dosar de preluare ilegală a controlului asupra unor companii de stat, printre care Energoatom, agenția națională pentru energie nucleară.

Anchetele vizează și corupția în achizițiile de apărare, iar surse apropiate anchetei au declarat că urmează noi percheziții la Ministerul Apărării, legate de contracte umflate artificial.

„Totul se întâmplă într-un moment extrem de prost, chiar când Bruxellesul trebuie să decidă despre finanțarea suplimentară pentru Kiev”, a declarat un consilier străin al guvernului ucrainean pentru Politico. „Aceasta le creează ucrainenilor probleme uriașe în a convinge aliații occidentali să continue finanțarea și oferă muniție celor din tabăra MAGA (pro-Trump) și unor guverne din Europa Centrală, cum sunt ungurii, care întreabă: «De ce facem asta?»”.

Un fost oficial ucrainean a spus, sub anonimat, că finanțarea și livrările de arme occidentale vor continua, deoarece Ucraina este „prea mare ca să fie lăsată să eșueze”, dar Bruxellesul va transmite clar nemulțumirea sa și va condiționa mai strict viitoarele fonduri de reforme.

2️⃣ Problemele de pe front

Pe câmpul de luptă, Ucraina este tot mai presată de forțele ruse și se află în pragul pierderii orașului Pokrovsk, un nod logistic și de transport crucial, unde luptele durează de peste un an.

Căderea orașului ar deschide o nouă etapă în bătălia pentru Donetsk, oferindu-le rușilor un avantaj strategic pentru a cuceri restul de 25% din regiune și posibilitatea de a amenința orașele Kramatorsk și Sloviansk.

Îngrijorările cresc după ce comandanții ucraineni par să fi fost depășiți tactic în lupta pentru Pokrovsk, căzând într-o diversiune rusă în august, când ofensiva de la Dobropillia i-a distras de la ținta reală.

„Rușii ne-au distras generalii cu o breșă la Dobropillia, apoi au atacat Pokrovsk”, a declarat Mariana Bezuhla, deputată și critică vehementă a comandantului forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski.

Ea și alți politicieni cred că Ucraina a comis erori tactice majore, inclusiv trimiterea de întăriri greșit direcționate.

În prezent, există temeri că Rusia încearcă să profite de retragerea ucraineană din Pokrovsk pentru a lansa incursiuni în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie.

„În ciuda eroismului multor oameni din armata ucraineană, sistemul de luare a deciziilor nu ține pasul și este manipulat în cadrul impus de inamic”, a spus Bezuhla.

Lupta pentru Pokrovsk a scos din nou la iveală criza de personal din armata ucraineană. Pe unele segmente ale frontului, Rusia are un avantaj numeric de 10 la 1. În zonele rurale, tehnologia cu drone atenuează parțial problema, dar în luptele urbane, rușii domină.

3️⃣ Războiul energetic

Pe lângă lipsa fondurilor și presiunea militară, Ucraina se confruntă și cu un nou asalt energetic.

În iernile trecute, ucrainenii luptau să mențină “lumina aprinsă”, în timp ce atacurile aeriene ruse loveau constant infrastructura energetică, o strategie menită să transforme „Generalul Iarnă” într-o armă psihologică.

Până acum, datorită ingeniozității inginerilor și importurilor de energie din Europa, sistemul a rezistat, deși cu pene și întreruperi majore, mai ales în octombrie 2022.

De data aceasta însă, atacurile ruse sunt mult mai ample, iar Ucraina nu dispune de suficiente sisteme antiaeriene pentru a le face față și nici nu pare să primească prea curând.

Mai mult, Rusia și-a adaptat tactica, vizând nu doar rețeaua electrică, ci și infrastructura de gaze naturale, de care depind 60% dintre ucraineni pentru încălzire.

Cu iarna la ușă, Ucraina ar fi pierdut deja o treime din capacitatea internă de producție de gaze. În octombrie, Bloomberg relata că 60% din producție fusese afectată de atacuri asupra instalațiilor din Poltava și Harkov, principalele regiuni de extracție. Autoritățile au spus ulterior că jumătate din capacitate fusese restabilită, dar atacurile au continuat.

Președintele companiei naționale Naftogaz, Sergii Korețki, a calificat aceste lovituri drept „acte de terorism”. Într-o singură săptămână din octombrie, trei atacuri succesive au vizat instalații de gaze din Harkov, Sumî și Cernihiv.

Weekendul trecut, un nou val masiv de bombardamente asupra infrastructurii energetice a aruncat o mare parte din țară în frig și întuneric.

Fosta ministră a energiei, Olga Bohuslavets, a avertizat: „Este deja clar că această iarnă va fi mult mai grea decât toate cele precedente”.