Economia globală intră într-un nou „super ciclu”

Economia globală intră într-un nou „super ciclu”, în care inteligența artificială și decarbonizarea sunt factori determinanți, potrivit lui Peter Oppenheimer, șeful cercetării macroeconomice pentru Europa de la Goldman Sachs.

„Ne îndreptăm în mod clar într-un super ciclu diferit”, a declarat Oppenheimer luni, pentru „Squawk Box Europe” de la CNBC. „Super ciclurile” sunt definite drept perioade lungi de expansiune economică, adesea însoțite de creșterea PIB-ului, de o cerere puternică de bunuri, care duce la prețuri mai mari și la niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă.

Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondială a fost marcat de începutul anilor ’80, a detaliat Oppenheimer. A fost precedat de rate mari ale dobânzilor și de un vârf al inflației și caracterizat, timp de decenii, de scăderea costurilor de capital, a inflației și a ratelor, precum și de politici economice precum dereglementarea și privatizarea, a explicat el. Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat și globalizarea a devenit mai puternică, a remarcat Oppenheimer.

Dar nu toți acești factori vor avea un impact la aceeași intensitate ca atunci, a avertizat el. Cel mai probabil, ratele dobânzilor nu vor scădea la fel de agresiv în următorul deceniu. „Vedem o oarecare respingere către globalizare și, desigur, vedem și tensiuni geopolitice crescute”, a mai explicat economistul. Războiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA și China legate în mare parte de comerț și conflictul Israel-Hamas, care stârnește îngrijorări în Orientul Mijlociu, sunt doar câteva teme geopolitice care îngrijorează piețele.

În timp ce evoluțiile economice actuale ar trebui, teoretic, să conducă la încetinirea ritmului rentabilității financiare, există și forțe care ar putea avea un impact pozitiv – și anume inteligența artificială și decarbonizarea, a spus Oppenheimer. Inteligența artificială este încă în stadiile incipiente, a spus el, însă, folosită din ce în ce mai mult ca bază pentru noi produse și servicii, ar putea duce la un „efect pozitiv” pentru stocuri. Subiectul fierbinte al inteligenței artificiale și al productivității, care a mers adesea mână în mână cu dezbaterile și preocupările legate de înlocuirea sau de schimbarea locurilor de muncă, va avea probabil un impact asupra economiei.

Specialistul s-a declarat convins că se va vedea o îmbunătățire a productivității pe fondul aplicațiilor care folosesc inteligența artificială. În ciuda faptului că AI și decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, există paralele istorice, a spus Oppenheimer.

Printre perioadele istorice care ies în evidență se numără începutul anilor 1970 și începutul anilor 1980, despre care economistul a spus că „nu sunt atât de diferite” față de evoluțiile actuale. Schimbările actuale reflectă schimbările din viitor, a explicat Oppenheimer. „Datorită acestui șoc dublu extraordinar pe care probabil îl vom vedea, șoc pozitiv al inovației tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreună cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred că este o perioadă care seamănă mai mult cu ceea ce am văzut în sfârșitul secolului al XIX-lea”, a spus el.

Modernizarea și industrializarea, alimentate de dezvoltarea infrastructurii și a tehnologiei, alături de creșteri semnificative ale productivității, marchează prezentul. În mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lecții pentru viitor, a subliniat Oppenheimer. „Privind înapoi în timp, ciclurile și pauzele structurale se repetă, dar niciodată exact în același mod. Și cred că trebuie să învățăm din istorie care sunt concluziile pe care le putem analiza, pentru a ne poziționa cel mai bine pentru tipul de mediu spre care ne îndreptăm”, a conchis el.