Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“ și Frontierele Imperiului Roman – Dacia, înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit, sâmbătă, acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a anunţat ministrul Culturii, Raluca Turcan, potrivit unui comunicat MAE.

“Comitetul Patrimoniului Mondial a aprobat sâmbătă, 27 iulie 2024, decizia de înscriere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ și a Frontierelor Imperiului Roman – Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 46-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfășoară la New Delhi, în India, în perioada 21–31 iulie 2024. În cadrul acestui comitet au fost analizate nominalizările înaintate de statele-părți ale Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 1972” se arată în comunicat.

„Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a personalității emblematice a lui Constantin Brâncuși, care a inspirat generații de sculptori din întreaga lume. Această reușită se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților, cât și a unui dialog interinstituțional intens, derulat în ultimii doi ani și jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative și diplomatice, precum și acțiuni susținute și coordonate ale autorităților centrale și locale, cu implicarea mediului academic și asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conținând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat, la New Delhi, secretarul de stat pentru relații interinstituționale Janina Sitaru.

Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere inițială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări – „Masa Tăcerii“, „Aleea Scaunelor“, „Poarta Sărutului“ și „Coloana fără Sfârșit“ – a fost conceput și construit de către Constantin Brâncuși în perioada 1937-1938 și reprezintă un moment de referință în istoria sculpturii monumentale moderne și a artei publice. Din perspectiva obiectivelor de diplomație culturală ale Ministerului Afacerilor Externe, Constantin Brâncuși joacă un rol central, misiunile diplomatice și institutele culturale românești organizând anual evenimente de marcare a „Zilei Brâncuși“, la 19 februarie, pentru a readuce în atenția publicului apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.

Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind inițiat în contextul existenței unei ample selecții de situri din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Austria, Țările de Jos și Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum și al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeași vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.

Noile înscrieri completează prezența românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) și a fost continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Biserici de lemn din Maramureș (1999), Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017) și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021).

Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural stabilește că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanță excepțională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.

Patrimoniul cultural din România înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Biserici din Moldova

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore

Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor

Biserica „Buna -Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa

Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ

Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa

Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

Mănăstirea Hurezi

Sate cu biserici fortificate din Transilvania

Situl rural Câlnic

Situl rural Prejmer

Situl rural Viscri

Situl rural Dârjiu

Situl rural Saschiz

Situl rural Biertan

Situl rural Valea Viilor

Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei

Sarmizegetusa Regia – Grădiștea de Munte

Cetatea dacică de la Costești Cetăţuia

Cetatea dacică de la Costești Blidaru

Cetatea dacică Luncani-Piatra Roșie

Cetatea dacică de la Băniţa

Cetatea dacică de la Căpâlna

Centrul istoric Sighişoara

Biserici de lemn din Maramureş

Biserica „Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)

Biserica „Sfântul Nicolae” (Budești)

Biserica „Sfânta Paraschiva” (Desești)

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” (Plopiș)

Biserica „Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” (Rogoz)

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” (Șurdești)

Peisajul cultural minier Roşia Montană

Delta Dunării

Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei – proprietate transfrontalieră în 12 țări

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este prezentă cu 7 elemente

Ritualul Călușului

Doina

Artizanatul ceramicii de Horezu

Colindatul de ceată bărbătească, înscriere multinațională cu Republica Moldova

Jocul fecioresc

Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, înscriere multinațională cu Republica Moldova

Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova.

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este prezentă cu 7 elemente

Ritualul Călușului

Doina

Artizanatul ceramicii de Horezu

Colindatul de ceată bărbătească, înscriere multinațională cu Republica Moldova

Jocul fecioresc

Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței, înscriere multinațională cu Republica Moldova

Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Un tribut artistic profund pentru valoarea operelor lui Brâncuşi

“După 33 de ani de demersuri, Ansamblul Monumental ‘Calea Eroilor’, realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria şi tradiţiile româneşti”, a scris Marcel Ciolacu, sâmbătă, pe Facebook.