Dosar nuclear iranian | Diplomația europeană a cerut Iranului, la Geneva, să continue discuțiile cu SUA

Întâlnirea la care au participat miniștrii de externe din Iran, Franța, Germania, Regatul Unit, precum și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consacrată discutării viitorului programului nuclear iranian, a avut loc vineri, la Geneva, după o săptămână de ostilități fără precedent între Israel și Iran iranian. Diplomații au cerut Iranului să ‘continue discuțiile cu Statele Unite’ privind programul nuclear

Iranul este pregătit să ‘ia în considerare’ o revenire la diplomație ‘odată ce agresiunea israeliană va înceta’, a declarat, vineri, la Geneva, ministrul de externe iranian și negociatorul-șef în dosarul nuclear, Abbas Araghchi, relatează AFP.

‘Suntem în favoarea continuării discuțiilor cu ‘E3 (Germania, Franța, Regatul Unit n.red.) și Uniunea Europeană’, a mai punctat ministrul de externe iranian.

Miniștrii de externe din Germania (Johann Wadephul), Franța (Jean-Noel Barrot) și Regatul Unit (David Lammy), împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, au avut o întâlnire preliminară înainte de a se întâlni cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, care a avut, de asemenea, vineri, o intervenție în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU, relatează EFE.

În intervenția sa din Consiliu, Abbas Araqchi a acuzat Israelul că a comis crime de război prin atacarea instalațiilor sale nucleare și a cerut comunității internaționale să acționeze pentru a ‘stopa această agresiune’.

‘Lumea, toate statele și mecanismele Națiunilor Unite trebuie să își arate îngrijorarea și să acționeze imediat pentru a opri agresiunea, a pune capăt impunității și a face ca criminalii să răspundă pentru atrocitățile comise în regiunea noastră‘, a subliniat șeful diplomației iraniene, care a acuzat, de asemenea, Israelul de crime de război și împotriva umanității în Fâșia Gaza.

Araqchi a mai indicat în fața Consiliului, din care Israelul și SUA s-au retras la începutul anului, că agresiunea israeliană împotriva Iranului este ‘o încălcare clară a Cartei Națiunilor Unite și o provocare clară la adresa principiilor și normelor pe care această instituție le reprezintă’. De asemenea, a avertizat cu privire la ‘consecințele potențiale pentru sănătate și mediu’ ce ar putea fi cauzate de atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare din cauza radiației.

În întâlnirea care a început vineri la Geneva, diplomația europeană încearcă să convingă regimul de la Teheran de necesitatea de a renunța la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele și atacurile cu drone între Israel și Iran continuă, ostilitățile fiind declanșate pe 13 iunie de Israel și justificate cu argumentul că se teme că Teheranul este aproape de a dispune de armament nuclear.

Surse iraniene au confirmat că pe agenda întâlnirii se află atât problema nucleară, cât și situația din Orientul Mijlociu, după începutul atacurilor Israelului.

Posibilitatea ca Statele Unite, aliatul Israelului, să intervină militar împotriva Iranului adaugă incertitudini acestei întâlniri, după ce președintele american Donald Trump a indicat joi că s-a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide dacă va interveni sau nu în conflict.

Araqchi a declarat vineri la televiziunea iraniană că a respins o cerere din partea SUA de a continua negocierile asupra programului nuclear iranian, care au început în luna aprilie, argumentând că nu există loc pentru astfel de discuții atât timp cât agresiunea israeliană continuă.

Într-o conferință de presă la Geneva, ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a subliniat că europenii ar trebui să adopte o ‘atitudine fermă’ față de Iran, în care să ceară ‘încheierea definitivă a programului nuclear și demontarea arsenalului său de rachete balistice’.

Meron a criticat ONU pentru că dă în Consiliu prilejul să se exprime unei voci a ‘regimului radical iranian’ și a insistat că ‘nu există absolut nicio posibilitate ca tot uraniul îmbogățit pe care îl deține (Iranul) să fie destinat unui uz civil’. De asemenea, el a acuzat Teheranul că urmărește o capacitate de producție de peste 10.000 de rachete balistice cu rază lungă, ‘investind miliarde pentru a realiza acest lucru și a fi capabil să ajungă cu ele până în inima Europei’.