Donald Trump susține că Zelenski, nu Putin, blochează acordul de pace în Ucraina. Ce spun faptele

Ucraina, şi nu Rusia, blochează un potenţial acord de pace, susține Donald Trump. Într-un interviu acordat în Biroul Oval, președintele american a spus că omologul său rus Vladimir Putin este gata să pună capăt invaziei Ucrainei.

Întrebat de ce negocierile conduse de Statele Unite nu au rezolvat încă cel mai mare conflict teritorial din Europa de după al Doilea Război Mondial, Trump a răspuns: Zelenski.

Trump a mai declarat că nu are cunoştinţă despre o eventuală vizită la Moscova, în viitorul apropiat a emisarilor Steve Witkoff şi Jared Kushner, despre care presa internaţională relatase ieri.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este pregătit să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului la scară largă al Rusiei, însă Ucraina nu este, a declarat președintele SUA, Donald Trump, pentru Reuters, pe 14 ianuarie.

„Cred că (Putin) este pregătit să facă o înțelegere. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să facă o înțelegere”, a susținut Trump, afirmând că președintele Volodîmîr Zelenski tergiversează eforturile. „Trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”, a spus el.

Ucraina a acceptat mai multe propuneri de pace susținute de SUA, notează Kiev Independent. Rusia nu a acceptat niciuna și continuă să ducă războiul pe care l-a declanșat în urmă cu aproape patru ani.

Întrebat dacă SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei, Trump nu a exclus această posibilitate. „Dacă putem obține ceva concret, am ajuta. Pierd 30.000 de soldați pe lună, între ei și Rusia. Acum, Europa ne va ajuta în această privință”, a spus el.

Trump și Zelenski s-au întâlnit în Florida pe 28 decembrie, unde cei doi lideri au descris discuțiile drept productive.

Înainte de întâlnirea cu Trump, Zelenski a declarat, pe 26 decembrie, că un plan de pace în 20 de puncte este finalizat în proporție de 90% și că vede întâlnirea cu liderul american drept o oportunitate de a se asigura că totul este 100% pregătit.

Pe 12 ianuarie, Zelenski a spus că a instruit echipa de negociere a Ucrainei să finalizeze un document privind garanțiile de securitate împreună cu SUA și să îl transmită pentru analiză „la cel mai înalt nivel”. „Ne-am formulat viziunea și trebuie să existe un răspuns clar din partea Rusiei dacă este pregătită să pună capăt războiului în condiții realiste”, a spus el.

În contextul acestor eforturi, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Kyiv Independent că „în ultimele săptămâni, echipa (lui Trump) a făcut progrese uriașe în ceea ce privește încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina”.

Ucraina s-a arătat deschisă la concesii majore, inclusiv amânarea aderării la NATO dacă sunt oferite garanții de securitate solide și retragerea trupelor din potențiale „zone economice libere”, în contextul cererii Kremlinului ca Kievul să se retragă din regiunea Donețk, din estul Ucrainei.

„Ei caută o zonă demilitarizată sau o zonă economică liberă, adică un format care ar putea satisface ambele părți. Considerăm o zonă economică liberă o opțiune potențială”, le-a spus Zelenski jurnaliștilor pe 23 decembrie.

Între timp, Rusia a continuat să emită cereri maximaliste și, după vizita lui Zelenski în SUA din 28 decembrie, a susținut că Ucraina a încercat să atace reședința lui Putin cu 91 de drone. În urma acuzației, Kremlinul a declarat că își va înăspri poziția de negociere.

Trump a reacționat inițial la acuzație, spunând că este „foarte furios” după ce Putin i-a spus personal acest lucru la telefon. Ulterior, Trump și-a exprimat scepticismul după ce a analizat informații suplimentare. Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) a evaluat că Ucraina nu a vizat reședința, confirmând negarea imediată a Kievului și subminând afirmația Moscovei, au declarat oficiali americani pentru CNN pe 1 ianuarie.

Rusia a refuzat în mod repetat să accepte un armistițiu, în ciuda eforturilor internaționale de a pune capăt ostilităților, și a intensificat în schimb atacurile cu drone și rachete. Moscova a respins un armistițiu de Crăciun deoarece ar fi oferit Ucrainei un răgaz temporar, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 16 decembrie, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia nu va pune capăt ostilităților fără un „acord de pace cuprinzător”, susținând că altfel ar însemna „uitarea cauzelor profunde ale acestui conflict”.

În noaptea de 8 spre 9 ianuarie, Rusia a bombardat Ucraina cu rachete și drone, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 25 la Kiev, lăsând sute de mii de oameni fără electricitate și perturbând alimentarea cu căldură pe fondul scăderii temperaturilor.

Rusia „merge până la capăt” pentru a distruge infrastructura energetică a Ucrainei după al doilea atac masiv în mai puțin de o săptămână, a declarat viceministrul Energiei, Mykola Kolisnyk, pe 13 ianuarie. Suburbiile Kievului – Bucea, Hostomel și Irpin – ar fi rămas fără curent electric și apă curentă în urma atacurilor rusești.

De asemenea, au fost întreruperi de urgență ale alimentării cu energie în Kiev și în părți ale regiunii Kiev, a raportat Ukrenergo.

Anul 2025 a fost cel mai mortal an pentru civili în Ucraina de la 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă, a raportat pe 12 ianuarie Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina.