Tensiunile au atins niveluri de Război Rece în Europa de Est, după ce Polonia a amenințat că va doborî orice alt avion rus care se apropie. Drone ciudate — posibil din Moscova — zboară prin Scandinavia. Crește teama unui izbucniri de tip intifadă în Cisiordania, dacă Israelul va duce la îndeplinire indicii privind anexarea, în paralel cu ofensiva sa din Gaza.
Iar în SUA, inflația amenință să revină. Totuși, președintele Donald Trump, care deține funcția odinioară rezervată liderului lumii libere, nu a avut cuvinte de liniștire sau invocații poetice ale valorilor democratice pentru aliații alarmați ai Americii, într-un discurs în fața Adunării Generale a ONU, în care, ca de obicei, a trecut cu vederea cei mai mulți tirani ai lumii.
„Sunt foarte bun la treaba asta. Țările voastre merg spre iad,” le-a spus el. Trump și-a dedicat, de asemenea, discursul, care a depășit mult timpul alocat și a lăsat lumina roșie să clipească inutil, neputincioasă în fața izbucnirilor sale, ceea ce el pare să considere priorități mai importante.
Trump s-a plâns că o scară rulantă de la sediul ONU s-a oprit în timp ce se afla pe ea și a reamintit o veche nemulțumire: faptul că organizația mondială îi refuzase oferta de a renova clădirea veche Turtle Bay în perioada în care activa în imobiliare.
„O să vă dau podele de marmură; ei vă dau terazzo”, și-a amintit el despre propunerea făcută.
Trump a făcut afirmații absurde despre schimbările climatice, care au scos la iveală înțelegerea sa rudimentară asupra științei. „Avem o graniță, puternică, și avem o formă, iar acea formă nu merge pur și simplu drept în sus; forma respectivă este amorfă în ceea ce privește atmosfera”, a spus Trump.
„Avem aer foarte curat … dar problema e că alte țări, cum ar fi China, care are aer puțin mai greu, îl suflă.” Și a avertizat asupra unei viitoare lichidare a bovinelor. „Vor să omoare toate vacile”, a spus el, referindu-se la ecologiști.
Între timp, Marea Britanie a primit o lecție spontană despre ce aduce să-l lingușești pe Trump: foarte puțin. După ce i-au făcut săptămâna trecută o primire regală plină de lingușiri președintelui american, delegația britanică a trebuit să stea acum și să-l asculte în timp ce spunea o minciună — că Londra vrea să adopte legea sharia.
CITIȚI ȘI: Trump consideră că Ucraina își poate recupera integral teritoriul de la Rusia
Trump i-a răsplătit servilismul prim-ministrului Keir Starmer criticând politicile sale privind energia regenerabilă. „Oh, Marea Nordului, o cunosc atât de bine,” a spus Trump. „Trei zile la rând, asta e tot ce am auzit, petrolul din Marea Nordului, Marea Nordului.”
Starmer se confruntă deja cu presiuni din partea propriilor deputați laburiști să reacționeze.
Trump a făcut din nou lobby pentru el însuși pentru Premiul Nobel pentru Pace, deși majoritatea celor șapte războaie pe care a susținut că le-a încheiat în discursul său nici măcar nu erau în desfășurare când a intervenit el. „Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel pentru Pace pentru fiecare dintre aceste realizări,” a declarat el. Dar „ce contează pentru mine nu e să câștig premii, ci să salvez vieți.”
Și-a transformat frustrarea într-o întrebare despre motivul existenței ONU și de ce nu se grăbește să-i acorde recunoaștere. „Tot ce am primit de la Națiunile Unite a fost o scară rulantă care, în timp ce urcam, s-a oprit chiar la mijloc. Dacă prima doamnă nu era în formă excelentă, ar fi căzut, dar ea e în formă excelentă. Amândoi suntem în formă bună.”
Un efect frecvent al discursurilor lui Trump la Adunarea Generală a ONU este că restul lumii primește o privire completă asupra bâiguielilor dezordonate cu care americanii s-au obișnuit deja.
Nu ar fi surprinzător dacă cancelariile străine ar începe să reevalueze temperamentul său și înțelegerea problemelor-cheie după discursul de marți.
Dar abilitatea pe care aliații SUA au trebuit să o învețe atunci când se ocupă de Trump este cum să separe invectivele, bâiguielile, auto-laudele nesfârșite și bătăile cu pieptul de intențiile și acțiunile sale reale.
De exemplu, după ce în discursul său nu a oferit nicio direcție nouă pentru încercarea sa, aflată într-un impas, de a încheia războiul din Ucraina, el a spus, când a fost întrebat dacă crede că NATO ar trebui să doboare avioane rusești în spațiul său aerian: „Da, așa cred.”
Dar rămân întrebări privind disponibilitatea președintelui de a respecta principiul fundamental al alianței occidentale de autoapărare reciprocă, pe care Putin cu siguranță îl va testa.
Trump a adăugat mai târziu o mențiune la afirmația sa despre doborârea avioanelor rusești, spunând că „depinde de circumstanțe”.
Iar secretarul de stat Marco Rubio spusese anterior, marți, că avioanele americane, cel puțin, nu vor doborî avioane rusești. Există mai multă incertitudine privind poziția lui Trump față de război după ceea ce pare să fi fost o întâlnire reușită cu președintele Volodimir Zelenski.
El a scris pe Truth Social că acum este convins că Ucraina poate câștiga războiul, își poate recâștiga întreg teritoriul și chiar avansa mai departe, o poziție împărtășită de puțini experți.
Postarea sa lungă a fost neobișnuit de acidă față de Rusia, spunând că aceasta arată ca o putere eșuată și un „tigru de hârtie”. Comentariul său că, „cu timp, răbdare și sprijin financiar din partea Europei și, în special, a NATO”, Ucraina ar putea învinge pare să fie o veste bună atât pentru Zelenski, cât și pentru Europa, care îl roagă pe Trump să nu se retragă complet din război.
La fel și promisiunea sa de a furniza arme NATO, pe care aceasta le-ar putea transmite Ucrainei.
Dar cuvintele lui Trump sunt notoriu schimbătoare. Dacă ar decide să renunțe la medierea păcii, asta ar mulțumi și Moscova, întrucât se pare că există puține riscuri imediate ca Trump să impună sancțiuni economice paralizante.
Totul pare un pas în direcția Ucrainei, o democrație invadată ilegal. Dar postarea lui Trump ar putea fi și un semn că se va spăla complet pe mâini de război. Noile evoluții confuze privind Ucraina arată de ce, în ciuda ostilității sale disprețuitoare, puterile străine – în special cele europene – încearcă în continuare să colaboreze cu el, să-l direcționeze și să evite confruntarea deschisă pe care unele dintre amenințările sale ar putea să o merite.
Însă primul discurs la ONU al președintelui în al doilea mandat a oferit totuși o imagine sobră asupra noii realități globale. Statele Unite, națiunea care a făcut mai mult decât oricare alta pentru a construi și sprijini Organizația Națiunilor Unite timp de atât de multe decenii, sunt acum cel mai vicios critic al său, o situație care ridică întrebări despre capacitatea acestui organism odinioară vital de a supraviețui în forma sa actuală. „Care este scopul Organizației Națiunilor Unite?” a întrebat Trump.
Carta ONU, semnată la San Francisco în 1945, consacră dreptul internațional și promovează respectul pentru drepturile omului și libertățile internaționale.
Dar acțiunile lui Trump – atât în Statele Unite, unde devine din ce în ce mai autoritar, cât și în străinătate – sugerează că are puțin respect pentru astfel de concepte. El a semnalat, de exemplu, că plănuiește să continue să sfideze dreptul internațional prin atacuri unilaterale asupra a ceea ce administrația susține că sunt bărci rapide ale cartelurilor din largul Venezuelei.
„Vă avertizez că vă vom face să dispăreți complet,” a spus Trump în discursul său. Casa Albă nu a prezentat încă dovezi pentru afirmațiile sale și nu a cerut Congresului autorizație constituțională pentru a întreprinde noi acte de război.
Urmărește-ne pe Google News
