Diversitatea şi incluziunea, o problemă la locul de muncă. Peste 60% dintre angajaţi nu se simt incluşi, iar peste 50% nu se simt motivaţi la serviciu

Unu din trei angajaţi români asistă deseori la situaţii de discriminare salarială şi distribuţie inegală a sarcinilor de lucru. Sunt martori frecvent la favoritisme la angajare şi se lovesc de comentarii sau glume discriminatorii.

Peste 60% dintre angajaţi nu se simt incluşi la locul de muncă, iar peste 50% nu se simt motivaţi la serviciu.

Sunt date din cel mai recent studiu privind discriminarea şi incluziunea în rândul angajaţilor români. Specialiştii atrag atenţia că astfel de comportamente reduc productivitatea şi duc la pierderea angajaţilor.

Foarte tineri şi totuşi deloc la început când vine vorba de discriminare şi incluziune la locul de muncă.

Louis, creator de conţinut: Eu am fost angajat înainte să fac content creation. Am avut şi un job, unde nu am fost acceptat pentru că eram blond. Şi mi s-a spus că dacă vreau să continui să fac asta ar trebui să renunț la culoarea părului.

Marius, creator de conținut: Bullyingul a însemnat o mare parte din copilăria mea şi nu aş mai simţi nimic în plus acum. (În ce a constat bullyingul acesta de-a lungul timpului?) Pe faptul că sunt ţigan, toate chestiile cu ură de rasă.

Astăzi preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, Daniela nu şi-a găsit nici ea uşor un loc de muncă.

Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România: Au existat ani, ani şi ani în care am fost refuzată atunci când solicitam angajarea şi am ales în acele perioade lungi să fac volutariat. Decât să stau degeaba mai bine lucrez fără să fiu plătită, ceea ce mi-a prins foarte bine. M-am reprofilat pe tot parcursul vieţii de mai multe ori şi din cauza afecţiunii de care sufăr pentru că am ajuns imobilizată total.

Peste trei milioane de români nu se simt incluși la locul de muncă și cei mai mulți dintre ei se declară obosiți (60%) și descurajați (65%), potrivit celui mai recent studiu privind Diversitatea şi Incluziunea. 28% intenționează să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni.

Paul Acatrinii, managing partner: Cele mai frecvnete forme de discriminare la locul de muncă sunt diferenţele salariale pentru acelaşi tip de muncă, lipsa transparenţei organizaţiilor cu privire la criteriile de angajare şi de promovare la locul de muncă şi lipsa transparenţei în general în comunicare.

Favoritisme în derularea proceselor de angajare reclamă 36% dintre angajaţi, iar 29% se lovesc de comentarii şi glume discriminatorii. Principalele bariere menţionate în calea incluziunii sunt stereotipurile şi lipsa de educaţie.

Paul Kasprovschi, director de cercetare şi evaluare: Categoriile cele mai discriminate ar fi vârstnicii, mai ales când vorbim de categoriile de angajaţi seniori în zona de recrutare selectare. Pe locul doi ar fi zona de minorităţi sexuale. Pe locul trei ar fi categoriile de persoane din zona de neurodivergenţă.

Mirela Tănase, vicepreşedinte Asociaţia Open Minds: Diversitatea înseamnă evoluţie, înseamnă progres, înseamnă acces la inovaţie, înseamnă o stare de bine. Lipsa de incluziune înseamnă şi mai trist lipsa de performanţă pentru organizaţii.

Director de resurse umane la o companie din industria berii, cu peste 1.000 de angajaţi, Bogdan povesteşte cum este promovată diversitatea la locul de muncă.

Bogdan Florișteanu, director reurse umane: Avem mai multe grupuri de ambasadori ai diversităţii. Din cei peste 1000 de angajaţi, proporţie aproximativ egală pe patru generaţii. Avem oameni care au la începutul vârstei de 20 de ani şi oameni care au aproape de vârsta de pensionare.

Speranţa vine totuşi de la cei 30% dintre români care au totuşi comportamente incluzive. Studiul Barometrul României Responsabile, ediţia Diversitate şi Incluziune, a fost realizat pe un eşantion de 800 de angajaţi.