Dezechilibru fără precedent în economia mondială: Statele Unite și China dețin împreună peste jumătate din datoria publică globală

Statele Unite și China dețin împreună peste jumătate din datoria publică globală – un dezechilibru fără precedent în economia mondială din 2025. SUA ocupă primul loc, cu o datorie care a ajuns la 38,3 trilioane de dolari, iar China urmează cu 18,7 trilioane de dolari, cele două superputeri concentrând singure mai mult de 50% din datoria globală.

La nivel mondial, datoria publică totală a urcat la 110,9 trilioane de dolari, conform celor mai recente date ale FMI. Primele cinci țări – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit și Franța – însumează împreună două treimi din datoria totală a lumii, aproximativ 74,8 trilioane de dolari.

Japonia rămâne un caz unic: are unul dintre cele mai mari rapoarte datorie-PIB din lume, estimat la 230%, chiar dacă ritmul anual de creștere a datoriei sale s-a temperat în 2025.

Deși SUA au o datorie dublă față de China, ritmul de acumulare este diferit: în 2025, datoria americană a crescut cu 2,9 trilioane de dolari, în timp ce China a adăugat 2,2 trilioane, dar procentual Beijingul înregistrează o creștere mai rapidă – 13,6%, aproape dublu față de 8,4% în SUA.

Topul țărilor cu cele mai mari datorii este completat de economii puternice – India, Germania, Canada, Brazilia, Spania și Mexic – în timp ce țările emergente sunt tot mai vulnerabile la șocurile financiare internaționale.

Această concentrare masivă a datoriei în doar câteva economii majore are consecințe globale: volatilitate financiară crescută, presiuni asupra dobânzilor și un risc sistemic accentuat.

Cum este afectată România

Un dezechilibru în SUA sau China poate declanșa reacții în lanț pe toate piețele internaționale.

Impactul ajunge și în România: costurile la care statul se împrumută rămân ridicate tocmai pentru că riscul financiar global se menține la un nivel mare.

În plus, un dolar puternic și politicile fiscale ale marilor economii influențează direct cursul leu-dolar și scumpesc importurile de combustibili și tehnologii.

FMI avertizează că datoria globală nu se află pe o traiectorie sustenabilă.

Pentru multe țări, inclusiv România, presiunea pe buget, creșterea dobânzilor și nevoia de consolidare fiscală vor fi teme dominante în următorii ani.

Iar 2025 devine anul în care marile economii sunt obligate să regândească modul în care finanțează dezvoltarea pe termen lung.