Analiza CNN: Rusia arde, dar nu vă așteptați ca Putin să cedeze

Pe străzile Moscovei, șoferi nemulțumiți așteaptă răbdători la cozi lungi de mașini și camioane pentru a alimenta, pe fondul unei penurii acute de combustibil la nivel național. O situație extraordinară în capitala unuia dintre cei mai mari producători de energie din lume și neașteptată într-un oraș care a fost, până acum, ferit de efectele războiului din Ucraina, se arată într-o analiză CNN.

Însă acum, pentru prima dată într-un conflict aflat deja în al cincilea an, realitatea dură a ceea ce Kremlinul continuă să numească o „operațiune militară specială” a devenit imposibil de ignorat pentru cetățenii de rând din Rusia.

În ultima lună, campania fără precedent a Ucrainei cu drone s-a remarcat prin amploare și impact.

Într-o singură noapte, săptămâna trecută, Rusia a anunțat că a interceptat 660 de drone în 12 regiuni – unul dintre cele mai ample atacuri ucrainene de la declanșarea invaziei la scară largă în 2022.

Țintele nu sunt alese la întâmplare. Sunt vizate rafinării, terminale petroliere, nave militare și fabrici de armament aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Este o campanie concepută pentru a slăbi economia de război a Rusiei și pentru a crește costurile economice și politice ale continuării conflictului pentru Kremlin.

Și pare că funcționează.

În întreaga Rusie, publicațiile independente au documentat apariția cozilor la benzinării, pe măsură ce lipsa combustibilului începe să se facă simțită – imagini pe care autoritățile ar prefera să le ascundă. În Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, vânzarea combustibilului a fost suspendată după instituirea stării de urgență în peninsulă.

Chiar și pentru Kremlin, care obișnuiește să minimalizeze eșecurile dureroase, realitatea a devenit dificil de ignorat.

Președintele rus Vladimir Putin a convocat în weekend o reuniune de urgență și a dezvăluit că rezervele naționale de benzină au scăzut la un nivel îngrijorător.

„Știți foarte bine că problemele pentru șoferi și pentru companii persistă”, le-a spus Putin oficialilor prezenți, recunoscând o situație pe care autoritățile au încercat să o minimalizeze timp de mai multe săptămâni.

„Din păcate, încă există cozi la benzinării”, a adăugat el.

Au existat și alte semne că Kremlinul începe să resimtă presiunea. Putin a dezvăluit că este analizată posibilitatea unei interdicții totale asupra exporturilor de motorină, deși propriul vicepremier declarase anterior că o astfel de măsură nu este necesară. Liderul rus a confirmat, de asemenea, că a fost constituit un grup de lucru pentru gestionarea crizei combustibililor.

Totodată, Putin a avertizat că agricultura este expusă unor riscuri și a afirmat că Rusia trebuie „să reducă la minimum impactul atacurilor teroriste asupra țintelor civile și infrastructurii noastre” – o schimbare atent formulată de discurs pentru un lider care până acum a susținut că atacurile ucrainene cu drone sunt lipsite de importanță.

Există o ironie evidentă în faptul că, timp de ani de zile, distrugerea sistematică a infrastructurii energetice ucrainene – centrale electrice, stații de transformare și instalații de încălzire – a reprezentat una dintre cele mai deliberate strategii de război ale Rusiei, menite să demoralizeze populația civilă făcând viața de zi cu zi aproape imposibilă. Acum, Ucraina pare să fi întors această strategie împotriva Rusiei, iar cetățenii ruși încep să resimtă efectele.

Acest lucru alimentează speranțele criticilor occidentali ai Moscovei.

La summitul Grupului celor Șapte (G7), desfășurat în Franța la începutul acestei luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost categorică.

„Valul se întoarce în favoarea Ucrainei”, a declarat ea. „Situația din 2026 este foarte diferită de cea din 2025. Oboseala Rusiei este acum vizibilă. Acesta este momentul să ne intensificăm sprijinul”.

Oficialii occidentali susțin că ofensiva ucraineană cu drone a perturbat aprovizionarea Rusiei cu combustibil și livrările către armată, încetinind astfel operațiunile militare ale Moscovei.

Într-un raport recent, Consiliul pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations) a apreciat că extinderea operațiunilor cu drone a contribuit direct la recucerirea de către Ucraina a aproximativ 202 kilometri pătrați de teritoriu în luna februarie și la inversarea tendinței de avans a forțelor ruse care caracterizase frontul pe parcursul anului 2025.

Chiar și tonul președintelui american Donald Trump pare să se fi schimbat.

La summitul G7, acesta le-a declarat jurnaliștilor că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Câteva zile mai târziu, revenit la Washington și vorbind din Biroul Oval, Trump l-a descris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „curajos” și a spus că acesta „se descurcă destul de bine” în război – remarci considerabil mai favorabile decât cele din anul precedent, când îl presase public pe liderul ucrainean să negocieze dintr-o poziție de slabă.

La rândul său, Zelenski a explicat clar ce speră să obțină prin campania cu drone.

Cu sprijinul necesar, Ucraina poate „crea rapid condițiile în care Rusia va fi obligată să aleagă pacea”, a afirmat el.

Totuși, ar putea fi o greșeală să se creadă că problemele actuale ale Rusiei vor determina Kremlinul să cedeze – cel puțin nu acum și, probabil, nici prea curând.

De-a lungul deceniilor, Putin și-a construit imaginea unui lider inflexibil, iar această reputație face ca orice capitulare, retragere sau chiar compromis în Ucraina să fie extrem de improbabil și foarte dificil de acceptat politic.

Potrivit celor mai solide estimări occidentale, invazia ordonată de Putin a provocat peste un milion de morți și răniți. În plus, Rusia revendică suveranitatea asupra a patru regiuni ucrainene pe care nici măcar nu le controlează integral. În aceste condiții, orice acord care nu poate fi prezentat opiniei publice din Rusia drept o victorie decisivă riscă să provoace tensiuni politice interne serioase.

Susținătorii liniei dure din anturajul lui Putin continuă să îi spună că întreaga regiune Donbas poate și trebuie cucerită. Acest argument nu dispare doar pentru că rafinăriile rusești sunt în flăcări.

Iar, deși actuala criză de combustibil este cât se poate de reală și dureroasă pentru populație, ea nu trebuie confundată cu un semn că Rusia este pregătită să ridice steagul alb.