Descoperire impresionantă, în necropola oraşului antic Callatis, de lângă Mangalia. Arheologii au găsit podoabe de aur, sticlă și bronz
Descoperire impresionantă la Mangalia, în necropola oraşului antic Callatis. Este vorba de artefacte și bijuterii vechi de 2.300 de ani. Arheologii au găsit cel mai mare cavou din Dobrogea secolului al treilea cu podoabe din aur şi obiecte de tezaur care vor întra în patrimoniul cultural național. Descoperirea este rodul unei munci intense timp de 15 ani.
Descoperirea a fost făcută într-un monument funerar impresionant care a aparținut unei familii bogate și influențe de greci din Callatis. Cavoul foarte bine păstrat se remarcă prin dimensiunile sale.
Valeriu Sîrbu, cercetător Institutul Naţional de Arheologie: Pentru cea mai impresionantă movilă care s-a păstrat din necropola Callatis au fost patru ani de cercetări geofizice. Pot să trasez ceea ce am găsit acum ca una dintre cele mai extraordinare şi mai fascinante. Se întâmpla rareori în viaţă să identifici un asemenea monument.
Magdalena Ștefan, arheolog: Camerele funerare nu erau pline cu pământ, puteai să păşeşti, parcă oamenii plecaseră ieri de acolo. Pe pietre se vedea un mic praf, dar evident se adunase în ultimii 2.300 de ani. Movila în care săpăm acum poate fi considerata cea mai mare nu doar din Dobrogea de Sud, dar la nivelul întregii Tracii de nord-est. Are două camere şi un coridor de acces. Până acum l-am identificat pe o lungime de 18 metri. Ar putea să ajungă până la 30 de metri.
În interiorul cavoului, arheologii au găsit podoabe de aur, sticlă și bronz.
Magdalena Ștefan, arheolog: Două dintre coroniţele funerare imită frunzele de mirt. Mirtul este asociat cu aceste ritualuri. Cealaltă coroniţă imită frunzele de iederă. Iederă este asociată cu Dionisos. Ce reprezintă aceste cununi? Ele sunt dovadă că familia respectivă avea anumite credinţe religioase în care după moarte viaţa continuă.
Piesele de tezaur au fost aduse la Muzeul Național de Istorie a României. Cele două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură vor fi ridicate în perioada următoare și aduse tot la București pentru studiu, conservare și restaurare.