De ce unii adolescenți israelieni aleg închisoarea în locul armatei: „Prefer asta în loc să ucid copii”

Într-o închisoare militară din centrul Israelului, Itamar Greenberg, un tânăr de 18 ani, stă îmbrăcat într-o uniformă a armatei SUA, în timp ce filmul „Lunetistul american” răsună din televizorul camerei de recreere, se arată într-un reportaj CNN.

Dar Greenberg nu este soldat, iar uniforma de camuflaj este singura uniformă militară pe care a purtat-o vreodată așa-numitul „refuznik”.

Greenberg a fost închis și eliberat de mai multe ori în ultimul an, executând un total de 197 de zile de detenție în urma a cinci sentințe consecutive. La începutul acestei luni, a fost eliberat din închisoarea Neve Tzedek pentru ultima dată.

Care a fost infracțiunea sa? Refuzul de a se înrola după ce a fost convocat pentru serviciul militar, care este obligatoriu pentru majoritatea israelienilor evrei – și pentru unele minorități – cu vârsta de peste 18 ani.

Greenberg spune că decizia sa de a refuza recrutarea a fost „culminarea unui lung proces de învățare și reflecție morală”.

„Cu cât am învățat mai mult, cu atât am știut mai clar că nu pot purta o uniformă care simbolizează uciderea și opresiunea”, a spus el, explicând că războiul Israelului din Gaza – declanșat după atacul militanților conduși de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023 – i-a întărit decizia de a refuza.

„Este un genocid”, a spus el. „Deci nu avem nevoie de motive bune pentru a refuza”.

Guvernul israelian a negat vehement acuzațiile conform cărora războiul din Gaza ar echivala cu un genocid împotriva poporului palestinian.

Războiul, care s-a reaprins săptămâna trecută când Israelul a reluat atacurile aeriene și operațiunile terestre în Gaza după un armistițiu de scurtă durată, a ucis peste 50.000 de palestinieni în 17 luni, conform Ministerului Sănătății din Palestina.

Doar din ziua de marți, când armata israeliană a reluat ofensiva, peste 670 de oameni au fost uciși și alți 1.200 răniți în Gaza, potrivit ministerului.

„Vreau această schimbare și îmi voi da viața pentru ea”, a spus Greenberg despre decizia sa de a face închisoare în loc să servească în Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).

Ostracizare socială

Decizia de a refuza recrutarea nu este una ușoară pentru cei ca Greenberg, deoarece acest refuz echivalează practic cu o condamnare la marginalizare socială.

În Israel, armata nu este doar o instituție, ci face parte din țesutul social, fiind profund legată de identitatea seculară evreiască-israeliană. Și începe devreme: încă din școala primară, elevii sunt învățați că, într-o zi, vor deveni soldații care îi vor proteja pe copii asemenea lor, iar soldații vizitează școlile pentru a-i încuraja să se înroleze. La 16 ani, primesc primele ordine de recrutare, iar la 18 ani, înrolarea devine obligatorie. Mulți o văd ca pe o onoare, o datorie și un ritual de trecere.

Greenberg a fost numit „evreu care se urăște pe sine”, „antisemit”, „susținător al teroriștilor” și „trădător”, chiar de către familie și prieteni.

„Oamenii îmi trimit mesaje pe Instagram spunând că mă vor măcelări, la fel cum Hamas i-a măcelărit pe israelieni pe 7 octombrie”, a spus el.

În închisoare, Greenberg a fost plasat în izolare după ce a primit amenințări de la alți deținuți – o măsură despre care oficialii penitenciarului i-au spus că a fost luată „pentru siguranța sa.”

O mișcare în creștere?

În ciuda marginalizării sociale, el rămâne dedicat cauzei.

Numărul celor care refuză încorporarea este încă foarte mic. Doar câțiva adolescenți israelieni au refuzat public înrolarea din motive de conștiință de la începutul războiului, potrivit organizației Mesarvot, care sprijină „obiectorii de conștiință”, cum se numesc cei ca Greenberg. Dar acest număr este mai mare decât în anii anteriori.

Mesarvot a declarat pentru CNN că există multe persoane care obțin scutiri medicale sau psihologice pentru a evita înrolarea și riscul de a face închisoare. Din cauza naturii acestor refuzuri, nu există cifre exacte.

Un alt grup anti-război, Yesh Gvul, a declarat că, în medie, 20% dintre tinerii israelieni care trebuie să servească refuză să o facă, conform datelor militare israeliene. Armata israeliană nu publică cifre despre refuzurile de recrutare. CNN a cerut armatei israeliene aceste date și un comentariu oficial.

Înainte de atacurile din 7 octombrie, mii de rezerviști care protestau împotriva încercării guvernului de a slăbi sistemul judiciar au declarat că nu se vor mai prezenta la serviciu. De luni de zile, țara este zguduită de dezbateri privind recrutarea bărbaților ultraortodocși, care refuză să intre în armată deoarece studiază în școli religioase.

Viziunile lui Greenberg sunt considerate extreme chiar și pentru stânga israeliană, tot mai marginalizată. Protestele în masă care au devenit obișnuite de la 7 octombrie nu sunt atât împotriva armatei sau a războiului în sine, ci în favoarea unui acord de încetare a focului pentru a aduce acasă ostaticii ținuți în Gaza.

„Aș prefera asta în loc să ucid copii”

Cu toate acestea, Greenberg și ceilalți care refuză înrolarea speră că mișcarea lor poate deschide un dialog mai amplu despre pericolele unei societăți militarizate.

„Dacă mă înrolez în armată, voi face parte din problemă. Prefer să fiu parte din soluție”, a spus Greenberg, subliniind că poate nu va trăi să vadă schimbarea dorită.

Iddo Elam, un alt tânăr de 18 ani care a refuzat să meargă în armată, a executat și el o pedeapsă în închisoare: „Aș prefera asta în loc să ucid copii”, Potrivit UNICEF, peste 14.500 de copii au fost uciși în Gaza de la începutul războiului.

Elam speră că protestele sale îi vor ajuta pe israelieni să înțeleagă că „durerea palestinienilor este aceeași ca a israelienilor”.