Datoria Franței ar putea ajunge la 124% din PIB până în 2029

Franța trece printr-o perioadă politică extrem de dificilă. Parisul a rămas fără guvern și e posibil ca puterea executivă să ajungă în mâinile partidelor de la extremele politicii. Iar din punct de vedere economic din ce în ce mai mulți nori negri se adună deasupra Hexagonului.

La mai puțin de trei luni de la numirea sa, premierul Michel Barnier a fost nevoit să plece din funcție.

331 de parlamentari au votat o moțiune împotriva prim-ministrului susținut de președintele Emmanuel Macron. Guvernul Barnier a fost trântit în Parlament în urma unei înțelegeri a partidului lui Marine Le Pen cu o alianță de stânga dominată de formațiunea politică în fruntea căreia se află Jean-Luc Melenchon. Lovitura a venit exact în momentul în care Barnier încerca să treacă prin Parlament un buget care ar fi trebuit să redreseze bugetul Franței.

În acest an, Parisul ar putea atinge un deficit bugetar de 6,1 procente din Produsul Intern Brut.

Bugetul pe 2025 gândit de guvernul lui Barnier prevedea reduceri de cheltuieli în valoare de 40 de miliarde de euro dar și creșteri de taxe care ar fi adus statului alte 20 de miliarde de euro. În total, bugetul francez ar fi avut un plus de  60 de miliarde de euro.

Emmanuel Macron, primul discurs după demiterea guvernului francez: Voi nominaliza în următoarele zile un prim ministru

Președintele Emmanuel Macron s-a adresat francezilor joi seara, după ce Adunarea Națională a votat demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, pentru prima data după 60 de ani.

6 decembrie 2024, 11:53

Asta ar fi redus deficitul bugetar din 2025 la 5 procente.

Creșterea economică ar face totul mai ușor, dar economia Franței crește doar cu 1% pe an. Cifra nu este mică dacă ne raportam la zona euro, dar este insuficientă ca să redreseze bugetul țării.

Deficitele mari se adaugă la nivelul datoriei Franței, care se estimează că va ajunge la 115% din PIB anul viitor, cu aproximativ 17 puncte procentuale mai mare decât în 2018. Până în 2029 se va atinge 124% din PIB , potrivit FMI.

Cheltuielile pentru plățile dobânzilor sunt și ele așteptate să crească de la 1,9% din PIB la 2,9%. Situația va afecta întreaga Uniune Europeană, deoarece după Germania, Franța este al doilea motor economic al UE. Analiștii se tem că în cazul în care guvernarea va fi preluată de partidele care au format majoritatea la prăbușirea executivului condus de Barnier, criza economică se va adânci.

Iar în acest moment există posibilitatea reală a numirii, anul viitor, a unui guvern condus de Partidul Adunarea Națională sau chiar a unei președinții Le Pen în 2027, când urmează să aibă loc următoarele alegeri prezidențiale. Asta dacă, nu cumva, din cauza problemelor politice și economice care s-ar putea agrava, Emmanuel Macron nu pleacă de la Elysee înainte de încheierea mandatului.