Război în Orientul Mijlociu. Mobilizare pentru protejarea aliaţilor şi a rutelor maritime
În faţa ripostei furibunde a Iranului, președintele Franţei trimite portavionul Charles de Gaulle în Marea Mediterană.
Cum se poziționează țările occidentale la conflictul din Orientul Mijlociu. Trump: Starmer nu este Winston Churchill
4 March 2026, 14:15
Occidentul nu este unit în legătură cu operațiunile israeliano-americane din Orientul Mijlociu. Absolut toate capitalele denunță regimul iranian și represaliile cumplite asupra civililor, dar apar din ce în ce mai multe întrebări privind legalitatea atacurilor și mai ales despre cât vor dura acestea. Jurnalistul Mihai Melinescu a făcut o analiză a reacțiilor internaționale, în direct la TVR Info.
Atacurile din Iran au fost condamnate în diverși termeni și de la Moscova și de la Beijing, ceea ce nu este o surpriză.
Una dintre modalitățile prin care Iranul încearcă să obțină o supremație în acest conflict este însă fracturarea celorlalte alianțe: avem acum o tensiune în Occident.
Portugalia a pus în ultimele ore baza din Azore, din Oceanul Atlantic, la dispoziția americanilor. Punctul nevralgic este cu Marea Britanie pentru că ei și-au pus baza la dispoziție bazele, una din Mediterană, cealaltă de lângă Mauritius, doar pentru operațiuni defensive, ceea ce a atras o poziție extrem de critică a lui Donald Trump, care a spus că “Starmer nu este vreun Winston Churchill”.
Pe de altă parte, premierul britanic a subliniat că nu crede în schimbarea de regim “din aer”, în sensul că nu se poate schimba ceva în Iran, mai ales regimul ayatollahilor, fără a trimite trupe acolo și asta este o temă extrem de sensibilă.
Spania, care este cel mai vehement critic al acestei operațiuni, a afirmat că consideră această intervenție militară injustă și periculoasă. Spania a refuzat în mod explicit să permite Statelor Unite utilizarea a două dintre bazele sale, câtă vreme acest lucru nu ar fi sub mandat ONU. Deși, a afirmat premierul Spaniol Sanchez că țara sa susține categoric un regim democratic pentru poporul iranian, atacurile contribuie la un mediu internațional mai ostil și mai nesigur. De altfel, Spania a avut încă de la începutul războiului din Gaza o poziție pro-palestiniană și anti-israeliană.
Poziții mai echilibrate au venit din partea cancelarului Merz, care susține operațiile israeliano-americane, dar cu cu anumite rezerve. Împărtășim interesul Statelor Unite și al Israelului pentru sfârșitul terorii regimului iranian, a spus cancelarul german.
În numele Uniunii Europene, președinta Comisiei Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au făcut apel pentru reținere și protejarea civililor.
Cea mai spectaculoasă reacție a fost cea a președintelui Macron, care a redefinit doctrina nucleară a Parisului. El a făcut o declarație programatică, fundamentală, chiar în fața unui submarin, spunând că Franţa va spori numărul focoaselor nucleare.
Și România a fost invitată de Franța la discuții despre “umbrela” de protecţie nucleară. Aflată în vizită oficială în Polonia, ministra de Externe, Oana Țoiu, nu a dorit să exprime o părere personală despre subiect.
Oana Țoiu, ministrul de Externe: “În ceea ce privește propunerea Franței, România este una dintre țările invitate la aceste conversații, există întotdeauna o deschidere din partea partenerilor noștri strategici în ceea ce privește avansarea conversațiilor care au legătură cu securitatea, dezvoltarea economică, dar este într-un stadiu foarte incipient în ceea ce privește detaliile planului potențial, iar din partea românească și în ceea ce privește feedback-ul pe care îl avem în acest sens, acesta se încadrează în competența Consiliului Național de Securitate, prezidat de președinte, iar președintele va avea în curând întâlniri relevante pentru acest subiect.“
Urmărește-ne pe Google News
