Cum răspunde Trendyol studiului ARMO, care arată un dezechilibru major pe piața magazinelor online româneşti faţă de platformele internaţionale

Concurența agresivă venită din partea platformelor asiatice de comerț online devine o provocare majoră pentru antreprenorii români. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), 7 din 10 firme românești se așteaptă la scăderi ale vânzărilor din cauza prezenței tot mai dominante a unor jucători precum Temu, AliExpress, Trendyol sau Shein. Reprezentanții companiei Trendyol precizează că este activă în România printr-o entitate înregistrată în Olanda, respectând legislația UE și națională, inclusiv obligațiile fiscale. TVR a trimis întrebări suplimentare celor de la Trendyol. De asemenea, Televiziunea Română a cerut un punct de vedere și de la ANPC și așteaptă răspuns.

ACTUALIZARE:

Precizările Trendyol România:

Trendyol precizează că nu este o platformă asiatică, ci o companie fondată în Turcia, cu sediul central la Istanbul și operațiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Reprezentanții companiei subliniază că Trendyol este activă în România printr-o entitate înregistrată în Olanda, respectând legislația UE și națională, inclusiv obligațiile fiscale.

Trendyol afirmă că România este o piață strategică pentru dezvoltare și susține că a integrat deja 1.000 de afaceri locale pe platformă, cu obiectivul de a ajunge la 5.000 până la finalul anului. Reprezentanții companiei spun că oferă partenerilor români acces la instrumente de promovare, logistică și export, contribuind la extinderea afacerilor acestora în regiune.

Compania a mai anunțat investiții locale în marketing, infrastructură logistică și programe educaționale, angajându-se într-un dialog deschis cu autoritățile și mediul de afaceri românesc.

TVR a trimis următoarele întrebări suplimentare pentru Trendyol:

• Ce deținere are Grupul Alibaba în Trendyol?

• Care este cifra de afaceri realizată de Trendyol în ultimul an?

• Câte impozite a plătit Trendyol către statul român în ultimul an și de ce nu deschide o companie în România, având în vedere că piața românescă este strategică pentru companie?

• Cât au vândut cele 1.000 de companii românești pe platfroma Trendyol?

• Din ce țări sunt comercianții care vând produse către clienții din România?

• Comercianții din România nu sunt vizibili pe platforma Trendyol. Cum vă asigurați că sunt tratați corect având în vedere și legislația europeană cu privire la transparența algoritmilor de pe platformă?

• Consumatorii din România când au o problemă cu produsele de pe Trendyol se pot adresa ANPC sau trebuie să meargă la autoritatea de protecție a consumatorilor din Olanda?

• Comisia Europeană și autoritățile naționale au solicitat Shein să respecte legislația UE privind protecția consumatorilor. Printre practicile prezentate de către Comisia Europeană, se numără, de exemplu, reducerile false. Pe platforma Trendyol reducerile nu se raporteazp la cel mai mic preș din ultimele 30 de zile, ala cum prevede legislația europeană. Cum comentați acest fapt?

• Pare că anumite practice sesizate de Comisia Europeană în cazul Shein se regăsesc pe platforma Trendyol din România, nu și pe platformele din țările din Europa de Vest. Tratați diferit consumatorii români? Considerați legea română mai permisivă din acest punct de vedere?
  
  
  Trendyol nu a răspuns punctual întrebărilor trimise de TVR, oferind un punct de vedere in extenso, redat în pasajele de mai jos:
  

• Fiind o companie privată, nu facem publice datele privind veniturile și contribuțiile fiscale, însă respectăm pe deplin toate obligațiile legate de plata taxelor aplicabile în România și în toate țările europene în care activăm.

• Atunci când am început să operăm în UE, în 2021, am înființat o singură entitate în Țările de Jos ce ne asigură o abordare consecventă în gestionarea operațiunilor, similar cu multe alte companii cu activitate la nivelul UE.

• În puțin peste șase luni, am integrat deja 1.000 de afaceri românești pe platformă. În prezent, comercianții parteneri locali reprezintă peste 10% din volumul nostru de afaceri în România. La acest moment, comercianți din România, Turcia, Polonia, Slovacia, Germania și Cehia au posibilitatea de a vinde clienților din România prin intermediul platformei noastre.

• Avem o politică fermă de tratament egal pentru toți comercianții parteneri, indiferent de dimensiunea sau originea lor, fie că sunt branduri internaționale mari sau afaceri locale mici. Vizibilitatea pe platformă este determinată de criterii neutre și obiective, fără a ține cont dacă retailerul este local sau nu. Pe măsură ce integrăm și sprijinim tot mai mulți comercianți români, prezența acestora pe platformă va deveni din ce în ce mai vizibilă, în conformitate cu regulile obiective ale companiei.

• Menținerea standardelor de protecție a consumatorului atât în România, cât și în întreaga UE, este o prioritate fermă pentru noi. Chiar luna trecută am fost prezenți la Bruxelles pentru a semna Angajamentului Uniunii Europene pentru Protecția Consumatorilor, un set de angajamente voluntare menite să îmbunătățească siguranța produselor și drepturile digitale ale consumatorilor. Suntem mândri să fim una dintre cele doar două platforme mari active în România care s-au alăturat acestei inițiative, reafirmând angajamentul nostru de durată față de conformitatea cu reglementările locale.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Rezultatele studiului arată un dezechilibru major pe piață, alimentat de lipsa unor reglementări uniforme privind taxarea vamală și controlul calității produselor. Mai exact, 75% dintre respondenți avertizează că micii producători locali riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de aceste platforme.

Totodată, 73% dintre comercianți anticipează diminuarea profitului, iar 43% au confirmat deja o scădere a numărului de clienți. În plus, 71% dintre firme semnalează o creștere a prezenței produselor de slabă calitate pe piața românească, fapt care afectează în mod direct imaginea întregului sector de comerț online.

Pesimismul este în creștere: 32% dintre comercianții afectați estimează o scădere a veniturilor și în anul curent. Antreprenorii români consideră că, fără intervenții concrete din partea autorităților, tendința descendentă va continua.

Peste jumătate dintre companiile românești consultate solicită măsuri urgente. Concret, 61% cer ca platformele din afara UE să fie supuse acelorași reglementări fiscale ca firmele românești, iar 55% solicită introducerea de taxe vamale pentru toate bunurile importate din afara Uniunii Europene, indiferent de valoarea coletului.

Potrivit datelor ARMO, comerțul electronic a generat în 2024 o cifră de afaceri echivalentă cu 3,4% din PIB-ul României, confirmând importanța strategică a acestui sector în economia națională.