Culturile, dominate de arşiţă şi vijelii. Vremea capricioasă a afectat culturile agricole din ţară

Sunt numeroase legume şi fructe pe care fermierii abia le aşteaptă, mai ales când ştiu că au dat totul ca pământul lor să fie roditor. Corespondenţii TVR s-au plantat în marile oraşe din ţară, în zone-cheie, de unde ne povestesc cum stăm anul acesta.

CLUJ

Vremea capricioasă din această vară, cu secetă, ploi torențiale, grindină și vijelii, a afectat culturile agricole din județul Cluj. Potrivit specialiştilor, sunt 1439 de hectare calamitate. Au fost afectate culturi de porumb, sfeclă de zahăr, soia, grâu,orz și orzoaică. Şi 50 de hectare de păşuni au fost distruse. Cele mai vulnerabile suprafețe sunt cele aflate în apropiere de râurile Someş sau Arieș. Aici, în urma inundațiilor din această vară, sute de hectare au fost 100 % compromise.

Toate aceste distrugeri cauzate de grindină și vijelii duc la creșteri de prețuri, mai ales la fructe și legume.

Tarabele din piaţă sunt pline de vinete, roşii, gogoşari sau fructe. Cei mai mulţi le cumpără acum pentru a le conserva pe iarnă. Pentru a face zacuscă, bulion sau gemuri, cumpărătorii trebuie să scoată din buzunar aproape dublu faţă de vara trecută, spun specialiștii.

Oamenii care și-au văzut munca de peste an distrusă speră să primească despăgubiri. Legislația prevede că, în cazul fenomenelor meteo nefavorabile, se pot primi ajutoare de stat, însă decizia revine exclusiv Guvernului României. La Cluj, de exemplu, toate pierderile au fost raportate Direcţiei Agricole, care le-a trimis către autorităţile centrale.

DOLJ

Vremea a dat bătăi de cap fermierilor din Oltenia. Episoadele de precipitații abundente, urmate apoi de secetă au făcut ca producția cerealelor recoltate până acum să fie sub așteptări. Agrometeorologii spun că regiunea a fost afectată de seceta pedologică, care a dus la producții scăzute.

Astfel, rapița nu s-a dezvoltat suficient, iar mulți dintre agricultori au reînsămânţat în primăvară și au reuşit să scoata în jur de 2000kg/ha, față de 3000 sau chiar 4000 kg/ha anul trecut. Și prețul de vânzare a fost mai mic: 1300 lei tona, față de 1400 lei anul trecut.

Cei care au cultivat grâu au reuşit să obțină producții mulțumitoare, în jur de 6000-6500kg/ha, iar prețul de vânzare a fost de 0,65 lei/kg

Și floarea soarelui a fost afectată de secetă. Multe dintre semințe au fost mici și chiar seci. În jur de 3200kg/ha au recoltat fermierii, față de 4000kg/ha în aniii trecuţi, iar preţul a fost şi el mic 1.20 lei/kg.

Fermierii nu au așteptări prea mari nici în ceea ce privește culturile de toamnă. Din cauza secetei severe, boabele de porumb nu s-au dezvoltat suficient și asta înseamnă că este afectată atât cantitatea, cât și calitatea recoltei.

Nici producția de viță de vie nu va fi mare. Din cauza lipsei apei, boabele de struguri nu s-au dezvoltat suficient și nici nu au acumulat cantitatea necesară de zahăr, doar la soiurile timpurii au reușit agricultorii să obțină o producție mulțumitoare.

Agrometeorologii spun că singura soluție este un sistem de irigare bine pus la punct in Oltenia.

Dacă seceta va persista, vor fi probleme și în ceea ce privește pregătirea terenurilor și semănarea culturilor de toamnă.

IAŞI

Dacă România ocupă locul cinci la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafaţa vitei de vie , podgoriile Moldovei reprezintă aproape 40 la sută din suprafaţa viticolă a României. Și este suficient să amintim domeniile Cotnari, Huşi, Panciu, Odobesti și Iaşi, pentru a numi doar cele mai vechi centre viniviticole ale acestei regiuni, vii atestate documentar încă de pe vremea domniei lui Ştefan cel Mare.

Cum arată anul acesta agricol, generos sau necruţptor, cu podgorenii din Moldova a explicat prof. univ. dr. ing. Valeriu V. Cotea.

TIMIŞ

Judeţul Timiş are o suprafaţă agricolă de 693.034 ha dintre care suprafața arabilă 530.808 ha, plantații pomicole, 8.503 ha, plantații viticole 3 803 ha, pășuni 121 814 ha, fânețe 28 106 ha.

Pe tot teritoriul județului există 530.800 de hectare arabile, iar cultura preferată de cultivatori este cea de porumb. Aceștia au însămânțat 189.000 de hectare, din care 25.000 sunt în zona Lugoj – Făget. Cea de-a doua este cea de grâu – 134.000 de hectare, din care 20.000 sunt în estul județului. Pe locul trei se află floarea soarelui, cu 75.000 de hectare cultivate la nivel de Timiș, însă în partea noastră sunt doar 5.000 de hectare. Urmează legumele și diverse alte culturi. În comuna Dumbrava, care are în componență și satul Răchita, cu cel mai întins teritoriu din zona Făgetului sunt 3.335 de hectare de teren arabil, dintr-un total de 4.815 de hectare care figurează ca și agricole. Cu porumb au fost cultivate 700, din care 250 pe raza satului Răchita.

Cea mai mare parte a culturilor agricole din Arad, în 2018, au fost cereale pentru boabe – peste 65%, din care cele mai mari părți cu porumb – 112 mii de hectare și cu grâu și secară – 72 de mii de hectare. Floarea soarelui a fost și ea cultivată în Arad pe 41 de mii de hectare, în 2018, cu două mii mai mult decât în 2017. Rapița a ocupat în 2018 peste 27 de mii de hectare, cu trei mii mai mult decât în 2018 și cu peste 24 de mii de hectare mai mult decât în urmă cu patru ani.

Legumele au fost cultivate pe 11 mii de hectare, suprafața rămânând aproximativ aceeași în ultimii cinci ani. Peste cinci mii de hectare au fost cultivate cu soia, peste 1.650 cu mazăre și 952 de hectare cu pepeni verzi și galbeni. În repaus s-au aflat, în anul 2018, peste 30.500 de hectare de teren agricol.