CSM a subliniat că a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați.
În opinia magistraţilor de la CSM, efectul acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte „cu mult” limitele unor „pretinse” critici constructive şi dobândeşte caracterul „unor presiuni fără precedent” la adresa justiţiei.
”De dată recentă, ținta predilectă a acestor acțiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casație și Justiție, mai multe dintre deciziile pronunțate de instanța supremă fiind folosite ca prilej al unor așa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informații false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacție emoțională puternică împotriva sistemului judiciar. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției”, transmite CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Instanțele judecătorești au îndatorirea constituțională de a înfăptui justiția, sens în care acestora le revine obligația de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale. Instanțele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera și spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat”, mai arată comunicatul CSM.
În legătură cu deciziile Instanţei supreme prin care au fost eliberate din închisoare persoane condamnate pentru corupţie prin aplicarea prescripţiei, CSM dă vina pe Parlament şi clasa politică pentru că nu au modificat legile în acord cu hotărârile Curţii Constituţionale.
”În acest context, este bine ca opinia publică să conștientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, așa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale. Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, precizează CSM.
Mai multe organizaţii civice, printre care Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, organizează vineri, de la ora 18:30, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un protest împotriva şefei Instanţei supreme.
Organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie.
Urmărește-ne pe Google News
