Criza din Ormuz. Ce urmează după expirarea armistițiului dintre SUA și Iran

Lumea se uită la ceas. În câteva ore expiră armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran. Ce se va întâmpla în următoarele ore ar putea decide dacă prețul petrolului rămâne la 95 de dolari pe baril sau urcă spre 200. Nu este o metaforă, ci o prognoză asumată de analiștii de la Macquarie Group.

Unde sunt negocierile acum? SUA și Iran iau în calcul prelungirea armistițiului cu încă două săptămâni, pentru a oferi mai mult timp negocierilor. Delegația americană i-ar putea include pe vicepreședintele JD Vance, pe emisarul Steve Witkoff și pe Jared Kushner. Iranul nu a confirmat însă participarea. Teheranul a transmis că, atât timp cât marina americană continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, nu vor avea loc noi negocieri. Două tabere, același impas.

Care sunt punctele blocate? Dosarul nuclear rămâne cel mai sensibil. Negocierile se concentrează asupra stocului Iranului de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, un nivel care, dacă ar fi crescut, ar putea permite producerea mai multor arme nucleare. SUA cer suspendarea completă a îmbogățirii pentru 20 de ani. Iranul a oferit cinci ani. Diferența dintre cele două poziții este de 15 ani și de câteva sute de kilograme de uraniu.

Aliații europeni ai SUA — Franța, Marea Britanie și Germania — avertizează că problema nu este doar lipsa unui acord, ci și riscul unui acord inițial slab, care ar putea genera probleme fără sfârșit mai târziu. Diplomații europeni susțin că au fost marginalizați în actualul proces de dialog. Europa, care negociază cu Iranul din 2003, privește de pe margine cum America și Iranul schimbă mesaje prin intermediari pakistanezi.

Ce se întâmplă dacă nu se ajunge la niciun acord? Analistul Vikas Dwivedi, de la Macquarie Group, este explicit: dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru o perioadă prelungită, prețurile petrolului ar putea crește suficient de mult încât să distrugă cererea globală, în timp ce unele țări din Asia s-ar putea confrunta deja cu penurii fizice. Estimarea este de peste 200 de dolari pe baril, echivalentul a 7 dolari pe galon de benzină în SUA. Pentru România, care importă combustibil, asta ar însemna prețuri la pompă și facturi la energie cum nu am mai văzut.

Iranul a transmis mediatorilor că nu dorește să ajungă într-o situație similară cu cea din Gaza sau Liban, unde există armistițiu pe hârtie, dar războiul poate reizbucni oricând. Ambele părți spun că vor pace, dar în condiții pe care cealaltă nu le acceptă. Între ele stau o strâmtoare de 54 de kilometri lățime și prețul energiei pentru șase miliarde de oameni.