Criza de apă în Cipru. Autoritățile cer locuitorilor să reducă consumul de apă la doar două minute de utilizare pe zi. Seceta creează probleme și în Europa

Autoritățile din Cipru cer locuitorilor să reducă consumul de apă la doar două minute de utilizare pe zi, în contextul celei mai severe secete din ultimul secol. Rezervoarele sunt la aproximativ 13,7% din capacitate, comparativ cu 26% anul trecut, iar guvernul a alocat 31 de milioane de euro pentru situații de urgență și economisirea apei, inclusiv instalarea de instalații de desalinizare și repararea scurgerilor din rețea.

Criza apei nu este izolată în Cipru. În 2023, aproape 28% din teritoriul UE și 32% din populație au fost afectați de condiții de penurie de apă cel puțin pe parcursul unui sezon, potrivit Agenției Europene de Mediu. Zone din Grecia, Italia, Spania și chiar România prezintă niveluri alarmante de stres hidric în timpul verii, pe fondul schimbărilor climatice și poluării apelor.

Unghiurile economice ale penuriei de apă sunt severe. Seceta afectează agricultura – responsabilă pentru peste 60% din extragerea de apă în UE – și poate reduce producția de alimente și veniturile fermierilor. Industria și producția hidroelectrică sunt, de asemenea, afectate, iar întreprinderile se confruntă cu creșterea costurilor de producție și riscuri pentru lanțurile de aprovizionare. Proiecțiile sugerează că până în 2050 seceta și lipsa apei vor deveni și mai intense din cauza schimbărilor climatice.

România nu este ferită de acest fenomen. Conform datelor Eurostat, România se află printre statele UE cu valori ridicate ale Indicelui de Exploatare a Apei (WEI+), peste 20%, semnalând un deficit consistent de apă în raport cu resursele regenerabile existente. În 2022, doar Cipru și Malta au avut valori mai ridicate. Aceasta este o avertizare serioasă privind presiunea tot mai mare asupra resurselor de apă în România, care poate afecta atât consumul casnic, cât și agricultura și industriile dependente de apă.

Pe lângă schimbările climatice, România se confruntă și cu pierderi importante de apă. Peste 60% din apele reziduale nu sunt tratate corespunzător, iar aproximativ 23% din apa tratată se pierde înainte să ajungă la robinetele consumatorilor, potrivit Comisiei Europene. Aceste deficite sunt amplificate de poluarea din râuri și de agricultură, afectând calitatea și cantitatea apei disponibile.

Penuria de apă este mai mult decât o problemă de mediu. În Europa, seceta anuală poate costa până la 9 miliarde de euro în pierderi economice, iar 30% din populația UE este afectată de stres hidric. Agricultura pierde productivitate, prețurile alimentelor pot crește, iar industria trebuie să se adapteze la costuri mai ridicate pentru apă și energie. Comisia Europeană solicită reducerea consumului de apă cu 10% până în 2030 pentru a întări reziliența sistemelor naționale.

Climatologii avertizează că secetele vor deveni tot mai frecvente și intense, iar accesul la apă va fi un punct central al viitorului economic și social. România și restul Europei trebuie să investească în tehnologie, infrastructură și politici inteligente de gestionare a apei pentru a asigura resurse sigure și durabile. În plus, economisirea apei, reducerea pierderilor din rețea și stimularea tehnologiilor de reutilizare și desalinizare vor deveni esențiale pentru supraviețuirea comunităților și pentru stabilitatea economiei.