Creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Creștinii sărbătoresc astăzi Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mică – prima mare sărbătoare din noul an bisericesc, început la 1 septembrie. Peste două milioane de români își serbează onomastica în această zi.

Evangheliile nu oferă multe detalii despre nașterea Fecioarei Maria, însă textele religioase menționează originea și copilăria ei. Tatăl, Ioachim, era urmaș al regelui David, iar mama, Ana, era fiica unui preot. Pentru că nu aveau copii, fapt considerat un blestem divin, cei doi au fost ironizați și batjocoriți. Într-un an, Marele Preot le-a refuzat jertfa, numindu-i „blestemați”. Atunci, Ioachim și Ana s-au retras în post și rugăciune, iar Arhanghelul Gavriil le-a vestit că Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea.

În tradiția catolică, Nașterea Maicii Domnului este legată de Imaculata Concepție, credință potrivit căreia Fecioara Maria a fost concepută fără păcatul strămoșesc.

În credința populară, 8 septembrie este ziua în care rugăciunile femeilor care își doresc copii sunt ascultate. Tot acum, cei care vor să se căsătorească se roagă pentru a-și găsi perechea potrivită. Sărbătoarea marchează și hotarul dintre vară și toamnă: începe recoltarea plantelor și fructelor tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor și semănatul grâului.

Credincioșii aprind candele în fața icoanei Maicii Domnului și împart struguri și prune pentru sufletul celor adormiți.