Copiii soldați din Uganda, antrenați să ucidă, sunt acum ajutați să uite

Ce vedeți nu este un antrenament obișnuit. Cei care mărșăluiesc de dimineață până seara sunt copii. Singura jucărie pe care au văzut-o vreodată este pușca de lemn folosită la instrucție. Nici unul nu are mai mult de 14 ani. Au văzut însă grozăvii greu de descris în cuvinte. În Uganda, Armata de rezistență a răpit de-a lungul anilor zeci de mii de copii folosiți în linia întâi.

Grupul pentru Dezvolrarea și însănătoșirea tinerilor s-a format anul trecut. Doi foști copii soldați l-au înființat cu sprijinul mai multor organizații umanitare internaționale. Sunt 240 de suflete, majoritatea au crescut în captivitate, în taberele de antrenament ale Armatei de rezistență. Unii sunt retrași, preferă să stea la distanță, alții au privit grupul ca pe o mână divină.

„Lucrurile pe care le-ai văzut acolo sunt de neimaginat chiar dacă nu le-ai comis tu. Acolo vedeai numai nenorociri. Aşa că atunci când a apărut grupul, au început să ne împărtăşească din experienţa lor, să ne dea sfaturi” – Jackline Akot, fost copil soldat.

Nu e ușor să treci peste două decade de insurgență brutală. Cruzimea liderilor Milton Obote și Idi Amin a rămas ca o pagină neagră din istoria recentă a omenirii. În acest stat african, fostă colonie britanică, lucrurile par să se fi așezat începând cu anii 90.

Rănile se vindecă greu, iar terpaia prin dans și muzică îi ajută pe micuții războinici ajunși acum la vârsta maturității, bântuiți de un trecut înspăimântător de sânageros.