COP30: Disensiuni între țările pro și contra petrol. Documentul final nu prevede nimic despre combustibilii fosili

Conferința Mondială pentru Climat s-a încheiat după două săptămâni de discuții aprinse, proteste și incidente, cu un deznodământ… ciudat. Pe de-o parte, documentul final nu prevede nimic despre combustibilii fosili. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a obținut un succes parțial. Totul, însă, în contextul marii absențe a Statelor Unite.

Aproximativ 80 de țări, inclusiv cele ale Uniunii Europene, au vrut ca documentul final să conțină un plan clar de renunțare treptată la cărbune, petrol și gaze. Statele arabe și marile producătoare de hidrocarburi nici n-au vrut să audă de așa ceva.

Daniela Duran, reprezentantă, ministerul Mediului din Columbia: Dacă avem un proces care este bazat pe dovezi științifice, nu este posibil să întoarcem spatele științei și să refuzăm orice discuție legată de combustibilii fosili, (tocmai) la Conferința pentru Schimbările Climatice!

Blocajul a fost depășit după ce Brazilia a propus așa-numitele foi de parcurs pentru limitarea defrișărilor și îndepărtarea de combustibilii fosili, dar este deocamdată neclar dacă documentele au forță juridică în dreptul internațional sau sunt doar… bune intenții.

Ed Miliband, reprezentant al Marii Britanii: Aș fi preferat ca tranziția de la combustibilii fosili să fie în documentul final, dar țări-cheie s-au opus. Ce facem aici funcționează prin unanimitate. Toată lumea trebuie să fie de acord. Dar tot relevant este că este suficient în acest acord pentru ca Brazilia să poată lansa acea foaie de parcurs pentru îndepărtarea de combustibilii fosili.

Pentru Uniunea Europeană, COP30 a fost un relativ succes: a salvat în documentul final prevederea ca până în 2035 să se tripleze banii alocați pentru adaptarea la schimbările climatice. Este relevant pentru că și țările UE se confruntă cu fenomene extreme, de la incendiile devastatoare din Portugalia sau Grecia până la inundațiile din Spania și România. Poziția oficială a Bucureștiului, prin ministra Mediului, a fost că acceptă tranziția climatică, dar în mod echitabil, fără penalizări economice severe, un argument frecvent în negocierea europeană.

Un summit extrem de agitat

Toate peste toate, a fost un summit extrem de agitat: cei peste 50 de mii de delegați au fost evacuați de două ori: o dată din cauza demonstrațiilor, a doua oară din cauza unui incendiu. Și, mai ales, a fost un summit al cărui deznodământ nu avea cum să aibă o mai mare anvergură, în condițiile în care Statele Unite l-au boicotat activ și au refuzat să participe, iar președintele Donald Trump declara acum o lună la ONU că schimbările climatice sunt, cităm, cea mai mare păcăleală din istoria omenirii.

Documentul, rezultatul unor compromisuri dureroase după două săptămâni de negocieri, a fost adoptat prin consens, niciuna dintre cele aproape 200 de ţări membre ale Acordului de la Paris neridicând obiecţii, înainte ca preşedintele conferinţei, brazilianul Andre Correa do Lago, să declare încheiată sesiunea.

Textul prevede, de asemenea, triplarea finanţării pentru adaptarea la schimbările climatice pentru ţările în curs de dezvoltare în următorii zece ani, una dintre cele mai presante solicitări ale lor.

“Ştiinţa a învins, multilateralismul a câştigat”, a declarat preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva de la Johannesburg chiar înainte de adoptarea textului.

Preşedinţia braziliană a COP30 şi-a anunţat totodată sâmbătă intenţia de a lansa o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, precum şi o a doua foaie de parcurs împotriva defrişărilor.

“Ştim că unii dintre voi aţi avut ambiţii mai mari” cu privire la unele dintre subiectele discutate în timpul reuniunii ONU privind clima, a recunoscut diplomatul brazilian André Correa do Lago, în condiţiile în care unele ţări îşi exprimaseră speranţa cu privire la o decizie obligatorie a COP privind petrolul, gazele şi cărbunele.

Pe de altă parte, preşedintele turc turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat “fericit” că Turcia va găzdui COP31 şi a salutat un acord de împărţire a responsabilităţii cu Australia asupra conferinţei ONU privind clima de anul viitor, eveniment care va fi găzduit de Ankara, în timp ce Canberra va supraveghea negocierile oficiale.

“Suntem încântaţi să găzduim COP31 în Turcia în noiembrie anul viitor”, a declarat el într-un discurs adresat liderilor reuniţi la summitul G20 de la Johannesburg. “Cred că acest consens la care am ajuns cu Australia este foarte important”, a mai spus el.

Compromisul a fost anunţat într-un document consultat de AFP, care urma să fie aprobat oficial prin consens la COP30 din Brazilia.

Ambele ţări au dorit să găzduiască COP31 în noiembrie 2026 şi niciuna nu a fost dispusă să cedeze, ceea ce a declanşat un război al ofertelor rar întâlnit în negocierile anuale privind clima.

Conform termenilor acordului, Turcia va găzdui conferinţa de două săptămâni în staţiunea Antalya din sudul ţării şi va păstra preşedinţia oficială a COP31, în timp ce Australia va deţine vicepreşedinţia şi va prezida negocierile.