COP27 s-a încheiat la Sharm el-Sheikh cu un bilanţ contrastant. Rezultatul amestecă „speranţă şi frustrare”, potrivit Berlinului. Parisul salută progrese, dar regretă „lipsa de ambiţie”

După mai mult de două săptămâni, COP27 a luat sfârşit cu o întârziere de o zi faţă de calendarul prevăzut, ceea ce face din ea una din cele mai lungi conferinţe din această serie.

‘Nu a fost uşor’, dar ‘în final ne-am îndeplinit misiunea’, a subliniat preşedintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ‘rapidă’ a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

‘Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns’, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană s-a declarat ‘dezamăgită’ de acordul privind emisiile.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Or, la nivelul actual de aproape 1,2 grade Celsius, efectele schimbărilor climatice sunt deja dramatice.

Lupta nu se va încheia însă odată cu adoptarea rezoluţiei de la Sharm el-Sheikh, dat fiind că aceasta rămâne în mod premeditat vagă cu privire la anumite puncte controversate.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Un alt subiect care a zguduit COP a fost cel al ambiţiilor de reducere a emisiilor.

Numeroase state au apreciat că textele propuse de preşedinţia egipteană constituie un pas înapoi faţă de angajamentele de a asuma cu regularitate obiective mai ambiţioase decât cele de la Glasgow.

Fără a mai lua în calcul şi problema reducerii utilizării energiilor fosile, de-abia menţionate în majoritatea textelor privind clima.

Dezvoltarea energiilor regenerabile face, totuşi, obiectul unei menţionări inedite alături de energiile cu ‘emisii scăzute’, expresie aplicată în general energiei nucleare.

Germania a apreciat că în rezultatele obţinute de conferinţa ONU din Egipt privind clima se amestecă ‘speranţa şi frustrarea’, în timp ce Franţa a salutat progresele pentru ţările cele mai vulnerabile, dar a regretat ‘lipsa de ambiţie climatică’ a COP27, transmite AFP.

‘Am făcut un progres în materie de justiţie climatică – cu o largă coaliţie de state după ani de stagnare’, a salutat duminică pe Twitter şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock.

Dar ‘lumea pierde un timp preţios pe traiectoria de 1,5 grade’ din cauza lipsei de ambiţie în ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a adăugat ministrul ecologist german.

COP s-a încheiat duminică în zori după adoptarea unui text foarte disputat cu privire la ajutorul pentru ţările sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi angajamente privind reducerea gazelor cu efect de seră.

‘O alianţă de state bogate în petrol şi de mari emitenţi’ a pus ‘obstacole inutile’ progreselor în privinţa emisiilor, a afirmat Annalena Baerbock.

‘În ce priveşte pierderile şi daunele, am deschis un nou capitol la această COP. Şi am putut face astfel încât ajutorul să ajungă la ţările cele mai vulnerabile, inovăm în termeni de finanţare şi vrem, de asemenea, să îi responsabilizăm pe marii emitenţi de astăzi’, a adăugat şefa diplomaţiei germane.

Ea a salutat de asemenea ‘alianţa progresistă între state de pe diferite continente’, apreciind că ‘nimeni nu se va mai putea ascunde în spatele vechilor contraste Nord-Sud’.

La rândul său, Franţa a salutat progresele pentru ţările cele mai vulnerabile, dar a regretat ‘lipsa de ambiţie climatică’ a COP27.

‘Niciun progres nu a fost obţinut cu privire la necesitatea de a face eforturi suplimentare de reducere a gazelor cu efect de seră şi de a renunţa la energiile fosile. Este o adevărată decepţie’, a declarat ministrul tranziţiei ecologice, Agnes Pannier-Runacher, într-un comunicat.

Ea a subliniat totuşi că summitul ‘răspunde aşteptărilor celor mai vulnerabile ţări printr-un progres puternic: crearea de noi instrumente de finanţare pentru pierderile şi daunele legate de catastrofele climatice’.

Duminică, COP27 a adoptat o rezoluţie ce prevede în special înfiinţarea unui fond dedicat finanţării daunelor climatice suferite deja de ţările ‘deosebit de vulnerabile’.

‘Deşi acordul COP27 nu este la înălţimea ambiţiilor pe care le aveau Franţa şi Uniunea Europeană, el păstrează totuşi esenţialul: reaminteşte obiectivul de a limita încălzirea climatică la 1,5 grade Celsius şi cheamă ţările la eforturi suplimentare începând din 2023’, arată comunicatul Ministerului Tranziţiei Ecologice.

‘Reafirmarea acestui obiectiv era esenţială, într-un context de criză climatică şi energetică’, subliniază acelaşi text.

sursa Agerpres