Consumul populației scade puternic în România. Vânzările din retail au coborât cu peste 25%

În România, consumul populației a intrat într-un trend descendent accentuat în ultimele luni, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), dar și comentariile mediului de afaceri, arată că nu este vorba doar despre o fluctuație temporară, ci despre un semnal de temperare profundă a cererii interne.

Datele INS arată că, în ianuarie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a redus cu 25,3% față de decembrie 2025, marcând una dintre cele mai abrupte scăderi înregistrate dincolo de efectele sezoniere.

Comparativ cu ianuarie 2025, consumul total a scăzut cu aproximativ 9,1% în serie brută și cu 6,5% în serie ajustată, semnalând o contracție reală a cheltuielilor populației.

Scăderea nu este izolată într-un singur sector. Produsele nealimentare au înregistrat o reducere de aproximativ 27,7%, carburanții de circa 26,6%, iar produsele alimentare, băuturile și tutunul de aproximativ 21,5%.

Toate aceste segmente au resimțit o diminuare semnificativă a vânzărilor, ceea ce indică un comportament mai prudent al consumatorilor.

Reprezentanții IMM România consideră că o scădere a consumului de peste 25% arată o temperare clară a cererii în economie, ceea ce afectează direct companiile din comerț, producție, servicii și logistică și poate încetini investițiile și planurile de dezvoltare ale firmelor.

Un factor important în această evoluție este inflația persistent ridicată. În ianuarie 2026, rata anuală a prețurilor de consum a fost de aproximativ 9,6%, iar unele categorii de costuri, precum energia electrică, s-au scumpit cu aproape 60%. Aceste creșteri reduc venitul real disponibil al populației.

Pe fondul acestor evoluții, România se confruntă și cu indicii de recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului, iar consumul slab nu mai susține creșterea economică, în ciuda unui excedent bugetar raportat în ianuarie.

Un consum redus afectează direct producția și serviciile orientate spre populație. În aceste condiții, pot apărea reducerea producției industriale pentru bunuri de consum, încetinirea extinderii rețelelor comerciale, presiuni asupra locurilor de muncă din retail și servicii, dar și o creștere a economisirii în detrimentul cheltuielilor, ceea ce poate slăbi dinamica creșterii economice.

Analiștii economici atrag atenția că, dacă tendința continuă și consumatorii nu își recâștigă încrederea prin creșteri ale veniturilor reale, economia ar putea intra într-un cerc vicios de scădere a cererii, investițiilor și produsului intern brut.

Datele recente arată că încrederea consumatorilor români se află la niveluri scăzute, apropiate de minimele istorice din perioada pandemiei, iar populația reduce cheltuielile pentru bunuri și servicii non-esențiale la niveluri fără precedent în ultimii ani.

Economiștii spun că pentru a contracara această tendință sunt necesare măsuri fiscale și monetare care să stimuleze veniturile reale și consumul, fără a genera presiuni inflaționiste suplimentare. Fără o redresare a cererii interne, România riscă o perioadă prelungită de creștere economică lentă și presiuni sociale crescute, mai ales dacă costurile de trai vor rămâne ridicate.