Angela Merkel i-ar fi cerut Ucrainei în 2014 să nu opună rezistență în fața Rusiei. Consilierul lui Putin, aflat în SUA, optimist privind un acord
Liderii celor 20 de state care fac parte din Coaliția de Voință și-au exprimat, din nou, susținerea pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În special, aliații Kievului au decis să exercite presiuni mai mari asupra sectorului economic al Rusiei, care este unul dintre motoarele care susțin mașinăria de război a Kremlinului. De asemenea, liderii Coaliției au salutat decizia președintelui Trump de a pune presiune mai mare pe Rusia pentru a o forța să înceapă negocierile de pace.
Imediat după ședința Coaliției de Voință, de la Londra, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia va fi supusă unor sancțiuni suplimentare, mai dure.
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Vor fi mai multe sancţiuni împotriva Rusiei, în concordanţă cu decizia Statelor Unite ale Americii. Acesta este un pas foarte corect al preşedintelui Statelor Unite ale Americii – sancţiuni împotriva a două companii petroliere ruseşti. Acestea exportă foarte mult petrol. Absolut toţi membrii Coaliţiei de Voinţă au fost de acord că acesta este modul în care ar trebui să continuăm să exercităm presiuni – asupra petrolului rusesc. Asupra companiilor petroliere ruseşti, asupra terminalelor petroliere, asupra flotei de petroliere ruseşti şi asupra întregii infrastructuri a agresorului.
În pofida sancțiunilor anunțate atât de europeni cât și de americani, consilierul lui Vladimir Putin pentru cooperare economică s-a dus la Washington și a sugerat că un acord prin care să se ajungă la un aranjament diplomatic în privința războiului din Ucraina este aproape.
Kiril Dmitriev, emisar pentru cooperare economică: Vom continua discuţiile cu partea americană, dialogul continuu cu partea americană, prin comunicarea clară a poziţiei Rusiei. Poziţia Rusiei este că interesele naţionale ale Rusiei trebuie respectate, iar aceste sancţiuni şi măsuri neprieteneşti nu vor avea un impact asupra economiei ruseşti.
În acest timp, apar dezvăluiri legate de momentul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Potrivit memoriilor fostului șef al Armatei Lituaniei, Angela Merkel, care în 2014 era cancelarul Germaniei, ar fi cerut conducerii Ucrainei să nu opună rezistență în fața Rusiei. “Angela Merkel i-a implorat (pe ucraineni) să nu opună rezistenţă” (sursa: Memoriile generalului Jonas Vytautas Zukas.)
Contactat de presa de la Berlin, biroul fostului cancelar a refuzat să comenteze informațiile.
Iar fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, spune în cartea sa, recent lansata, că Alianța Nord Atlantica a dezamăgit Ucraina pentru că nu i-a oferit sprijinul necesar în perioada 2023-2024 pentru că, susține politicianul norvegian, se credea că Ucraina se va prăbuși rapid.

