Consecințele distrugerii barajului de pe Nipru vor fi pe termen lung. Autoritățile de Mediu spun că este puțin probabil ca România să fie afectată. Rezervorul Kahovka a secat în doar câteva ore

Distrugerea barajului a eliberat o uriașă cantitate de apă. Rezervorul Kahovka, cu o suprafață de peste 2.100 de km pătrați, a secat în doar câteva ore. Imaginile sunt șocante.

Viktor Nedria, localnic din satul Marianske: Suntem pe malul rezervorului Kahovka şi ce vedeţi este imaginea unui dezastru ecologic. Din cauza invadatorilor inumani care au distrus barajul, nivelul apei a scăzut aşa de repede că nici peştii nu au avut timp să înoate spre ape mai adânci. Iar ce a rămas este un tablou al groazei.

În plus, din hidrocentrala Kahovka s-au scurs 150 de tone de ulei de motor care îngrijorează ecologiștii. Moartea peștilor ar putea fi doar începutul unui dezastru care va afecta întregul ecosistem.

Bohdan Kutchenko, expert în ecologie: Este vârful perioadei de depunere a icrelor şi din nefericire mulţi peşti au murit şi vor mai muri din cauza poluării şi a inundaţiilor. Şi păsările care se hrănesc cu peşte riscă să moară din cauza nivelului ridicat de substanţe toxice ingerate de aceştia.

Într-un interviu pentru publicația britanică The Guardian, fostul ministru ucrainean al Mediului afirmă că este cel mai grav dezastru ecologic suferit de Ucraina de la accidentul nuclear de la Cernobîl.

Adrian Bâlbă, cercetător științific: Lucrurile acestea vor evolua negativ pentru tot ceea ce înseamnă floră, faună din Crimeea, se vor usca, aşa cum au mai fost uscate în 2014, atunci când ucrainenii au blocat acest canal ca urmare a invaziei Crimeii de către ruși.

Uriașa viitură duce în aval multe reziduuri din comunitățile inundate, mine antipersonal și substanțe toxice care vor ar putea ajunge până în Marea Neagră. Autoritățile de Mediu de la noi spun că monitorizează situația prin satelit și că este puțin probabil ca țara noastră să fie afectată.

Valeria Abaza, director general la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”: În funcţie de vânt, există două posibilităţi: ori să fie împinsă acea pată de uleiuri către ţărm, dacă vânturile bat dinspre Est, şi atunci o să fie o problemă tot pentru partea ucraineană. Eventual, la Delta noastră va ajunge ceva. Dacă va băte dinspre Nord vântul, este foarte probabil să intre în curentul mare, în curentul Rim, curentul acela circular care înconjoară marea şi atunci să ajungă mai în larg şi să meargă direct la turci, să nu mai treacă pe la noi.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna a avut miercuri o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, ministrul Ruslan Strilets. Acesta l-a asigurat pe Barna că autoritățile din țara vecină monitorizează în permanență evoluția fenomenului.