Comisia Europeană acuză România că folosește abuziv pesticide interzise, care pun în pericol albinele

Comisia Europeană acuză România că folosește abuziv pesticide interzise, care pun în pericol albinele și, implicit, întregul ecosistem agricol.

În esență, UE spune că România își depășește limitele impuse de legislația comunitară privind protecția polenizatorilor.

În 2018, UE, prin regulamentele PPPR (Pesticide with Particular Risks / Produse Fitosanitare cu Riscuri Particulare), a interzis utilizarea în aer liber a trei neonicotinoide – imidacloprid, clotianidină și tiametoxam – pentru a proteja albinele. Statele membre pot utiliza astfel de substanțe doar în situații extreme, prin autorizații temporare de urgență. România, însă, a acordat 12 astfel de autorizații în 2023-2024 pentru culturi de porumb, floarea-soarelui sau semințe premergătoare semănării.

Organizațiile apicole susțin că peste 30% din familiile de albine mor anual în România din cauza folosirii haotice a pesticidelor. Testele efectuate pe miere, faguri și ceară au detectat reziduuri de substanțe interzise. Astfel, ceea ce ar trebui să fie tratamente excepționale devin practica obișnuită.

În alte state europene, reglementările stricte au redus semnificativ pierderile de polenizatori. De exemplu, în Germania sau Franța, monitorizarea pesticidei și interdicțiile precise au redus mortalitatea albinelor cu aproximativ 15-20 % în ultimii ani. România pare să revină la o practică sancționată de UE – Comisia avertizează că derogările permanente nu mai sunt acceptate.

Albinele nu sunt doar „insecte care fac miere” – ele polenizează între 70% și 90% din culturile care produc fructe, legume, semințe oleaginoase și plante furajere. Fără ele, costul producției agricole crește, recoltele scad și biodiversitatea suferă. Un studiu european estimează că polenizatorii contribuie la peste 15 miliarde €/an în valoare agricolă în UE.

Ministerul Agriculturii recunoaște că acordă autorizații de urgență, dar susține că nu există alternative eficiente și accesibile pe scară largă.

Între timp, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere: are două luni să răspundă și să remedieze situația sau va primi un aviz motivat. În lipsa măsurilor, s-ar putea activa procedura de infrigement și sancțiuni financiare.

România trebuie, urgent, să introducă alternative sustenabile – pesticide cu risc redus, agricultură ecologică, monitorizare strictă și sprijin real pentru fermieri. Dacă ignoră avertismentele, riscă nu doar sancțiuni UE, ci și colapsul culturilor dependente de polenizare și o criză ecologică locală. Dar, dacă va acționa inteligent, poate deveni model de redresare și protecție a mediului în regiune.