Comisia Europeană a decis că în România nu se suspendă fonduri europene. Procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar

Comisia Europeană apreciază măsurile fiscale adoptate de România în vara acestui an și anunță că nu va propune, în acest moment, suspendarea fondurilor europene în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică. Evaluarea vine în contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România din 2020.

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, respectiv România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod durabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.

Potrivit Executivului comunitar, pachetele de consolidare fiscală introduse de Guvern au redus ritmul de creștere a cheltuielilor nete. Pentru 2025, acestea sunt estimate a depăși doar ușor plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se vor încadra „confortabil” în limitele stabilite.

În aceste condiții, procedura de deficit excesiv rămâne în suspensie, iar Bruxelles-ul nu activează sancțiuni financiare.

Comisia Europeană va realiza următoarea evaluare în primăvara lui 2026, în cadrul Pachetului de Primăvară al Semestrului European. Până atunci, oficialii europeni subliniază că implementarea angajamentelor asumate de autoritățile române este esențială pentru respectarea traiectoriei de corecție recomandate de Consiliu.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) serveşte drept instrument de identificare a potenţialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidenţiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

Comisia Europeană a prezentat Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă (JER) care arată că, per ansamblu, piaţa forţei de muncă rămâne robustă. Totuşi, câteva slăbiciuni structurale reprezintă un risc la adresa competitivităţii UE pe plan global şi a coeziunii sociale. Acestea includ productivitatea muncii, care arată o creştere lentă, precum şi un deficit considerabil de forţă de muncă şi competenţe.

Raportul include analize ale Cadrului Convergenţei Sociale, pe baza Tabloului de Bord Social. Analizele identifică riscurile pentru convergenţa socială către un nivel cât mai ridicat în nouă state membre care sunt identificate pentru pentru analize mai profunde în primăvara anului viitor: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, România şi Finlanda.