Școala a început cu bucurie, emoții și discursuri plictisitoare. Cei mai puţin norocoşi elevi au fost trimişi să înveţe în birourile primarilor, în spaţiile ocoalelor silvice sau în pensiunile profesorilor

Podul de flori şi careul sunt dovada clară că vacanţa s-a terminat şi un nou an şcolar începe. Bucuroşi de revederea cu colegii, curioşi sau emoţionaţi până la lacrimi, copiii au umplut din nou curţile şcolilor cu veselie.

Peste tot în ţară, discursurile au pus la încercare răbdarea copiilor. În tot acest timp au chicotit şi s-au străduit să nu scape din braţe buchetele uriaşe de flori, până au ajuns în clase.

La Școala Gimnazială 162 din Capitală, președintele Klaus Iohannis a fost primit cu aplauze de copii.  Iar unul mai curajos i-a strâns mâna.

Întâlnirea preşedintelui cu elevii a continuat în sala de clasă.

Cei mai puţin norocoşi n-au revenit în băncile lor, ci au fost trimişi să înveţe în birourile primarilor, în spaţiile ocoalelor silvice sau în pensiunile profesorilor. În comuna Zimandul Nou din judeţul Arad elevii de clasa a cincea vor învăţa la Starea Civilă, în sala de protocol. Şi vor folosi toaletele la comun cu funcţionarii instituţiei.

Şcoala are 200 de copii şi toţi vor învăţa, timp de un an, în alte spaţii ale primăriei.

Şcoala din comună, ridicată în 1927, va intra într-un proces de reabilitare termică.

Dorel Vidran, primar comuna Zimandul Nou, județul Arad: A trebuit să relocăm toate sălile de clasă de acolo, timp de un an, ne-am gândit ce locații ar fi potrivite, având în vedere dorința părinților, ca toți copiii să învețe de dimineață, altă soluție nu am avut.

Probleme sunt și la Şcoala Generală nr. 39, din Constanța.  Zeci de elevi înscrişi în clasele pregătitoare au fost relocaţi din lipsă de spaţiu. S-a ajuns aici pentru că au fost înscrişi elevi cât pentru opt clase, înainte fiind doar trei. Vizele de flotant ar fi responsabile de situaţie.

Iuliana Bara, director, Școala Generală nr. 39 Nicolae Tonitza: În fișa de înscriere în clasa pregătitoare, părinții și-au dat acordul privind relocarea. S-a tras la sorți, în cadrul consiliului de administrație, clasele care rămân în școală.

Sorin Mihai inspector general ISJ Constanța: De foarte mulţi ani, şcolile au fost nevoite să identifice soluţii, din punctul meu de vedere nu pe cele mai bune, pentru că ani la rând s-au desfiinţat biblioteci, laboratoare, cancelarii, astfel încât s-au creat nişte săli de clasă improprii.

În discursul rostit la deschiderea anului şcolar, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit din nou despre Legile Educaţiei, care au intrat în vigoare la începutul lunii.

KLAUS IOHANNIS, preşedintele României: Reformele educaţionale necesită răbdare şi perseverenţă. Pentru că rezultatele se văd în timp, şi nu de pe o zi pe alta. Să acordăm aşadar noilor legi posibilitatea de a fi implementate. Sper ca politicienii să dea dovadă de maturitate şi să nu intervină imediat cu modificări care pot afecta acest parcurs.

De la Sibiu, Carmen Iohannis, soţia preşedintelui, a transmis acelaşi mesaj.

CARMEN IOHANNIS, soţia preşedintelui Klaus Iohannis: Ne dorim să avem răbdare unii cu alţii, comunicare bună, perseverenţă şi multă bucurie. Şi cred că şi legile învăţământului, care în acest an vor fi implementate, ne vor aduce bucurie. Și sper să fie de bun augur.

Ministrul Educaţiei a insistat pe investiţiile care se fac în perioada aceasta în şcoli din toată ţara.

LIGIA DECA, ministrul Educaţiei: În sfârşit, schimbarea pe care ne-am dorit-o cu toţii începe să se vadă. Cea mai mare investiţie din ultimele 3 decenii. Peste 1 miliard de euro, prin PNRR, sunt în curs de contractare, iar primele rezultate vor fi vizibile în lunile următoare.

Ștefan Pălărie, senator USR: Eu tocmai vin de la Cotroceni, unde, împreună cu colegii mei din USR am ținut două pancarte mari în care am scris „Iohannis, 9 ani de absențe = exmatriculare” și, de asemenea, ne-a promis președintele o Românie educată, avem o Românie eșuată.

La nivel naţional, 600 de şcoli sunt în renovare sau reabilitare, iar elevii au fost relocaţi parţial sau total. Alţi 25.000 de copii vor fi nevoiţi să înveţe în trei schimburi, din lipsă de spaţiu. Iar toaletele din curte sunt încă o realitate a şcolii româneşti, pentru care directorii şi primarii nu au găsit nici timp şi nici bani să se implice.