CIA ar plănui să înarmeze forțele kurde pentru a declanșa o rebeliune în Iran

Statele Unite sunt în discuții cu forțe kurde de opoziție, într-un efort de a le înarma și a stimula o rebeliune în Iran, potrivit mai multor relatări media, pe măsură ce războiul SUA-Israel împotriva Iranului continuă, scrie Al Jazeera.

Administrația Trump discută activ cu grupuri kurde de opoziție despre posibilitatea de a le furniza arme, informează CNN, citând oficiali kurzi și americani. Până miercuri, nu era clar dacă s-au încheiat deja acorduri concrete.

Rebelii kurzi se opun de ani de zile regimului de la Teheran și au desfășurat numeroase atacuri în provincia Kurdistan din Iran, precum și în alte provincii vestice. Aceștia operează de-a lungul graniței Irak-Iran, minoritățile kurde din cele două țări având legături strânse.

Agenția de spionaj americană CIA are un istoric de colaborare cu grupuri kurde din Irak, țară invadată de SUA în 2003. Washingtonul a finanțat, înarmat și instruit, de asemenea, luptători kurzi în Siria împotriva fostului președinte Bashar al-Assad. CIA a sprijinit și a înarmat grupuri rebele în numeroase țări în ultimele decenii pentru a destabiliza guverne critice la adresa politicii externe americane.

În contextul războiului în curs și pe măsură ce Iranul atacă active și personal american aflat în țări vecine din Golf, Corpul Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC) a vizat, de asemenea, poziții kurde în vestul țării.

„Instinctiv, pare o mișcare proastă”, a declarat analistul Neil Quilliam, de la think-tank-ul britanic Chatham House, pentru Al Jazeera, avertizând că aceasta ar putea provoca mai mult conflict intern în Iran.

Ce se întâmplă concret

CNN a raportat miercuri că CIA negociază cu mai multe grupuri kurde pentru a le ajuta într-o eventuală rebeliune. Oficialii americani au declarat pentru CNN că scopul ar fi să folosească kurzii pentru a slăbi forțele iraniene și a genera proteste populare sau să îi ajute să cucerească și să controleze nordul Iranului, creând astfel un tampon pentru Israel.

CNN a mai relatat că Trump a discutat marți cu Mustafa Hijri, liderul Partidului Democratic al Kurdistanului Iranian (KDPI), iar în zilele următoare grupurile kurde din Iran urmează să participe la operațiuni terestre în vestul Iranului.

Anterior, publicația americană Axios a raportat că duminică, la o zi după începerea campaniei de bombardamente SUA-Israel asupra Iranului, Trump a purtat convorbiri cu liderii a două grupuri kurde din Irak: Masoud Barzani, liderul Partidului Democrat Kurdistan și Bafel Talabani, liderul Uniunii Patriotice a Kurdistanului (PUK). Axios a citat surse care aveau cunoștință despre aceste discuții și a menționat că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi susținut pentru luni de zile conexiunea SUA-kurzi. Israelul a stabilit rețele de informații în cadrul grupurilor kurde din Iran, Irak și Siria.

Cel puțin un lider kurd, Bafel Talabani, a confirmat convorbirea cu Trump. PUK a emis un comunicat în care afirma că Trump „a oferit oportunitatea de a înțelege mai bine obiectivele SUA și de a discuta despre sprijinul comun pentru construirea unui parteneriat solid între Statele Unite și Irak”.

Analistul Quilliam a avertizat că planul ar putea alimenta conflictul intern din Iran, punând grupuri de opoziție unul împotriva altuia, în loc să le ajute să coopereze pentru a contesta „resturile regimului”. „Nu poate exista mare încredere între grupurile kurde din Iran că sprijinul american va fi respectat”, a subliniat el. „Abordarea lui Trump privind schimbarea regimului este foarte DIY (do-it-yourself – pe cont propriu) și, deși sprijinirea kurzilor iranieni ar putea avansa acel obiectiv, SUA nu și-ar asuma responsabilitatea pentru consecințe: pur și simplu se pot retrage și lăsa haosul în urmă”.

Istoricul SUA de înarmare a grupurilor kurde

Kurzii sunt o minoritate etnică răspândită în Orientul Mijlociu, fără stat propriu și cu o istorie de marginalizare în mai multe țări. Ei împărtășesc cultură și limbă comună, iar mai multe grupuri kurde au căutat de decenii autoguvernare în Turcia, Siria și Iran.

Washingtonul a fost un aliat tradițional, în special al kurzilor din Irak. SUA au oferit sprijin tactic, inclusiv zone de interdicție de zbor în timpul revoltei kurde din 1991, deși au fost criticate pentru că au provocat și apoi abandonat populația atunci când forțele lui Saddam Hussein au reacționat violent. Această zonă de interdicție a permis crearea unui teritoriu controlat de kurzi, Guvernul Regional Kurd, recunoscut oficial în 2005.

Din 2014, SUA au colaborat militar cu forțele Peshmerga pentru a lupta împotriva ISIS în Irak. De asemenea, în 2017, administrația Trump a instruit și înarmat Unitățile de Protecție a Poporului (YPG), o miliție kurdă din Siria, în lupta împotriva ISIS. Grupul formează acum componenta principală a Forțelor Democratice Siriene (SDF).

Principala grupare kurdă din Turcia a decis să depună armele și să coopereze cu statul turc după patru decenii de conflict armat sângeros. Analistul Quilliam subliniază că alianța SUA cu kurzii iranieni nu este strategică, dat fiind că Washingtonul are un istoric de retrageri din alianțe, ceea ce poate provoca nemulțumiri în rândul partenerilor regionali precum Turcia și Siria.

Istoricul CIA în sprijinirea grupurilor rebele

CIA a finanțat, instruit și echipat grupuri rebele în numeroase țări în ultimele cinci–șase decenii:

• Afganistan: din anii ’70, CIA a sprijinit mujahedinii afgani împotriva ocupației sovietice.
• Libia: în 2011, a oferit sprijin pentru rebelii împotriva lui Muammar Gaddafi.
• Iran: în 1953, CIA, împreună cu MI6, a sprijinit răsturnarea primului ministru ales democratic, Mohammad Mossadegh.
• Nicaragua: în anii ’80, a furnizat arme și fonduri contra guvernului sandinist. De asemenea, a sprijinit grupuri armate în Guatemala, Cuba și El Salvador pentru a destabiliza guverne critice față de politica americană.
• Vietnam: din anii ’50, CIA a înarmat rebelii vietnamezi și ulterior a trimis armata SUA, devenind una dintre cele mai sângeroase intervenții americane.