China, lider în tehnologie militară de vârf. Beijingul și-a propus să-și modernizeze forțele armate până în 2035

Pe măsură ce se pregătește pentru un al doilea mandat, Donald Trump va primi același mesaj simplu de la toate cele 18 agenții de informații americane: Rusia poate provoca haos în Europa, dar China are mijloacele necesare pentru a organiza o provocare globală.

În ultimul deceniu, producția de nave de luptă, submarine, avioane, sisteme de apărare, rachete, sisteme terestre, nave spațiale și arme cibernetice a transformat China într-un competitor serios pentru marile puteri militare ale lumii.

Beijingul și-a propus să-și modernizeze forțele armate până în 2035 și să le transforme în unele de talie mondială până în 2049. China și-a îmbunătățit eficacitatea armelor într-o asemenea măsură încât, în unele domenii, a egalat sau a depășit, deja, Statele Unite ale Americii.

Un lucru este însă clar. China are cea mai nouă tehnică militară din domeniul naval. Aproximativ 70% din navele de război ale marinei chineze sunt lansate la apă după 2010. Dacă am fi să comparăm: SUA are doar un sfert din nave atât de noi. Mai mult designul și calitatea materialelor folosite de chinezi sunt comparabile cu cele americane. Totuși, navele de război americane sunt mai mari și mai bine înarmate. Acestea aveau în 2004, în medie, 222 de celule care conțineau una sau mai multe rachete la fiecare astfel de celulă deținută de China. Dar planul chinez ne arată că se lucrează la noi capacități.

Beijingul dezvoltă o serie de submarine cu propulsie hibridă dar și o navă de asalt amfibie, care va fi cea mai mare din lume și singura care va avea un sistem de lansare a dronelor.

Forțele aeriene ale Chinei nu sunt probabil la fel de moderne ca cele ale armatelor din vest. Dar China produce acum modele care se apropie de calibrul celor din țările NATO și are capacitatea de a realiza mai repede decât SUA avioane invizibile.

De departe cele mai vizibile progrese se văd în domeniul rachetelor hipersonice, care zboară și pot fi manevrate la o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului. Iar asemenea dotări au forțat țările NATO să își regândească apărarea. Analizând informațiile care apar în spațiul public, Institutul australian de politică strategică susține că Beijingul s-a clasat pe primul loc în șase din cele șapte domenii esențiale legate de apărare: motoare de avioane avansate, drone și roboți militari, detectare și urmărire hipersonică, robotică avansată, sisteme autonome și sisteme de lansare spațială. America era în frunte doar în domeniul sateliților mici.

Pe final, comparăm și banii alocați pentru apărare. China a cheltuit mai puțin de doi la sută din PIB-ul său pentru forțele armate iar America peste trei procente.  Foțele armate ale Chinei au însă și probleme. E vorba de corupție, logistică inadecvată și o slabă interconectare între forțele terestre, marină și forțele aeriene. Chinei îi lipsește, de asemenea, experiența de luptă. De zeci de ani țara nu a mai fost implicată într-un război.