Cetățenii ruși care au plecat în Turcia, după începutul războiului din Ucraina, s-au mutat în alte țări. Costurile mari, printre cauze. ”Nu îți poți prezice viitorul”
Zeci de mii de ruși care au plecat în Turcia după invazia Moscovei în Ucraina s-au mutat în alte țări în ultimul an, presați de problemele legate de rezidență și de creșterea costurilor, potrivit datelor și a unor interviuri, inclusiv cu nouă cetățeni ruși, notează Reuters.
Când a început războiul în februarie 2022, Turcia, vecina Rusiei de la Marea Neagră și membră NATO, a devenit un magnet pentru cetățenii ruși, în special cel mai mare oraș al său, Istanbul, și stațiunea mediteraneană Antalya.
Unii dintre ei se opuseseră invaziei, alții încercau să se protejeze pe ei și afacerile lor de un val de sancțiuni occidentale impuse Moscovei, inclusiv interdicții de călătorie pentru ruși în mare parte din Europa. Unii bărbați se temeau că vor fi înrolați în armată.
Dar în această lună, numărul rușilor cu permise de ședere în Turcia a scăzut la 96.000, cu peste o treime mai puțin față de 154.000 la sfârșitul anului 2022, arată datele oficiale.
Nouă cetățeni ruși care au vorbit pentru agenția Reuters au declarat că ei și alții au plecat în parte din cauza luptelor pentru a obține permise de ședere de la începutul anului 2023. Mulți s-au îndreptat spre Serbia și Muntenegru, printre puținele țări europene în care sunt bineveniți.
Rușii pleacă, de asemenea, din cauza costurilor din ce în ce mai mari – inflația din Turcia a atins 70% luna trecută – precum și din cauza dificultăților de a face operațiuni bancare de bază în Turcia, ca urmare a sancțiunilor.
”Nu îți poți prezice viitorul în Turcia”, a declarat Dmitri, 46 de ani, un angajat din sectorul IT.
După ce președintele Vladimir Putin a anunțat o mobilizare în septembrie 2022 pentru a recruta bărbați ruși care să lupte în Ucraina, Dmitri a părăsit Sankt Petersburg și s-a reunit cu soția și fiul său de patru ani la Istanbul.
Dar în ianuarie 2023, pe telefonul său a apărut un mesaj text care spunea că cererea sa de rezidență a fost respinsă fără explicații, a spus el. Dmitri a părăsit Istanbulul o lună mai târziu.
”Semnasem un contract de închiriere pentru un an, dar a trebuit să las totul în urmă. Ne-am mutat în Muntenegru pentru că este o țară mai stabilă din punct de vedere economic și politic decât Turcia„, a spus el.
Președinția Turciei pentru gestionarea migrației a declarat că toate cererile de permis de ședere respinse includ o justificare în limba străinilor în conformitate cu legile relevante și că solicitanții sunt liberi să urmeze căi de atac legale.
Într-un e-mail, aceasta a declarat că plecările rușilor nu au fost legate doar de permisele de ședere.
”Mai mulți factori politici, economici și socioculturali joacă un rol”, a precizat agenția guvernamentală.
Exodul cetățenilor ruși din timpul războiului în Ucraina
În timp ce Kremlinul nu a publicat date privind exodul din timpul războiului, Centrul mixt pentru migrație al Consiliului danez pentru refugiați afirmă că aproximativ 800.000 de cetățeni ruși s-au mutat în străinătate de la invazia Ucrainei.
Turcia, care are relații cordiale atât cu Moscova, cât și cu Kievul, a menținut călătoriile fără vize pentru ruși după invazie și nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Ministrul turc de Externe de la acea vreme, Mevlut Cavusoglu, a declarat că oligarhii ruși – și iahturile lor – sunt bineveniți, dar că trebuie să respecte legislația internațională pentru a face afaceri.
Freamătul conversațiilor rusești a crescut în unele părți din Istanbul și Antalya, pe măsură ce noii veniți își înființează sau își relochează afacerile. Dar această activitate s-a răcit în mod regulat.
Inflaţia în Turcia se apropie de 70%, în pofida majorării dobânzilor
Costurile mari, printre cauzele plecării cetățenilor ruși
Datele din Monitorul Registrului Comerțului arată că numărul de companii înființate cu capital rusesc a scăzut la 68 în 2023, de la 140 în 2022.
Biriz Karacay, profesor de științe politice la Universitatea de Comerț din Istanbul, spune că migranții ruși se mută în Serbia, Muntenegru și chiar în țări din America Latină, precum Argentina și Brazilia.
”Din punct de vedere economic, social, cultural, ei se simt aproape de Turcia, dar Turcia nu vrea să aibă prea mulți străini acum. Provocările economice i-au făcut, de asemenea, să sufere în Turcia”, a spus ea.
Kirill Alekseev, în vârstă de 35 de ani, un politician rus care a lucrat la sediul de campanie al regretatului lider al opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat că a venit în Turcia în martie 2022 după ce a fost lansată o anchetă penală împotriva sa.
Dar când o firmă de consultanță i-a spus că obținerea unui permis de ședere ar costa 2.000 de dolari, a decis să nu mai depună o nouă cerere.
”Era prea scump să rămân în Turcia”, a spus el. În schimb, Alekseev a solicitat un „permis de ședere umanitar” german și locuiește în Nürnberg de un an.
Unii ruși mai bogați au dobândit cetățenia turcă prin achiziționarea de locuințe în valoare de cel puțin 400.000 de dolari în cadrul unui program de stat, depășind iranienii și irakienii ca fiind cei mai mari cumpărători străini în ultimii doi ani.
Dar problemele birocratice s-au dovedit a fi prea costisitoare pentru mulți, a declarat Eva Rapoport, în vârstă de 40 de ani. Ea a lucrat pentru „Ark Project”, care i-a ajutat pe rușii sosiți la Istanbul cu cazare gratuită și asistență juridică, dar acum s-a alăturat și ea exodului din Turcia.
”Nu avem de unde să știm dacă permisul va fi prelungit sau dacă se va schimba ceva pentru a face sistemul mai ostil străinilor”, a spus Rapoport.
Un alt factor, a adăugat Rapoport, este presiunea exercitată în Turcia asupra drepturilor omului, cum ar fi libertatea de întrunire.
”După ce Navalnîi a fost ucis, chiar și în Rusia oamenii s-au adunat pentru a-i cinsti memoria”, a spus ea. ”Nu ne-am putut apropia de consulatul din Istanbul. Am schimbat un regim autoritar cu altul”.
Un fizician rus, în vârstă de 77 de ani, a fost condamnat pentru „trădare” la 14 ani de închisoare
Urmărește-ne pe Google News
