CERN le oferă o „ușă de acces” spionilor ruși la cele mai recente tehnologii europene, acuză Ucraina

CERN a fost îndemnat să pună capăt unui acord cu un organism format aproape în întregime din fostele națiuni ale Pactului de la Varșovia și dominat de Moscova, relatează The Times.

Delegația ucraineană la CERN, organismul de cercetare nucleară, a afirmat că Rusiei i se oferă o „ușă de acces pentru spionii săi” la cele mai recente tehnologii științifice europene.

În decembrie, membrii CERN, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, au votat pentru a exclude membrii ruși și belaruși ca răspuns la războiul din Ucraina.

Cu toate acestea, zeci de oameni de știință ruși încă pot avea acces la CERN prin intermediul cooperării continue cu o organizație separată, presupus internațională, numită Institutul Comun pentru Cercetare Nucleară (JINR).

CERN a fost fondat în 1954 sub motto-ul „Știință pentru pace”. Este unul dintre cele mai mari centre de cercetare științifică din lume și găzduiește Large Hadron Collider, cel mai puternic accelerator de particule din lume.

„CERN este Mecca fizicii și tehnologiei internaționale”

JINR a fost înființat în 1956 ca răspuns sovietic la înființarea CERN. Institutul este alcătuit aproape în întregime din fostele națiuni ale Pactului de la Varșovia și este dominat de Rusia, care contribuie cu peste 80% la bugetul său.

La 20 iunie, Consiliul internațional al CERN, format din 23 de state membre, urmează să voteze dacă va reînnoi sau nu acordul de colaborare cu JINR.

Profesorul Boris Grinîov, reprezentantul delegației ucrainene, le-a scris membrilor consiliului pentru a-i îndemna să voteze împotrivă. Ar fi necesară o majoritate de două treimi din cele 17 state membre pentru a respinge JINR.

„Continuarea colaborării CERN cu JINR pe durata războiului permite instituțiilor din Federația Rusă care participă la programe militare să beneficieze de acces continuu la cele mai recente dezvoltări tehnologice și la formarea personalului în tehnici de ultimă oră la CERN, alimentând și mai mult mașina de război a Rusiei”, a scris acesta.

Vorbind cu The Times, Grinîov a declarat că accesul la organizație a permis oamenilor de știință ruși să fie la curent cu cele mai recente cercetări în domeniul „materialelor, detectoarelor și conectorilor”, care pot fi refolosite pentru proiectarea și dezvoltarea de sisteme militare.

„CERN este Mecca fizicii și tehnologiei internaționale”, a declarat Grinîov. „Fiind membri ai CERN, acest lucru oferă, bineînțeles, o ușă din spate prin care spionii ruși pot avea acces la cele mai recente progrese din știință.”

Divorțul dintre Carta JINR și realitate

Carta JINR interzice utilizarea cercetărilor sale în scopuri de război. Cu toate acestea, institutul are numeroase legături cu companii și centre de cercetare angajate în proiecte de tehnologie militară.

Dintre cele 195 de universități, întreprinderi industriale și companii rusești aflate în parteneriat cu JINR, 77 se află sub incidența unor sancțiuni internaționale: 15 de către UE; 33 de către SUA; 6 de către Marea Britanie; și 69 de către Ucraina.

Printre acestea se numără și Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova, care se află sub sancțiunile UE, Marii Britanii, SUA și Ucrainei din cauza dezvoltării de drone și de echipamente pentru avioane de luptă pentru armata rusă. Oamenii de știință de la JINR predau la universitate ca parte a programului său de educație, care trimite 90 de oameni de știință să lucreze la universități din întreaga țară.

De asemenea, institutul a fost implicat direct în dezvoltarea de tehnologii „cu dublă utilizare” cu aplicații atât civile, cât și militare.

JINR are sediul în Dubna, un oraș de inovare științifică situat în afara Moscovei. Multe dintre companiile care își desfășoară activitatea acolo sunt implicate în proiecte militare și se află sub incidența sancțiunilor, inclusiv Raduga Engineering Design Bureau, care proiectează și produce rachete balistice folosite în Ucraina și care a fost anterior în parteneriat cu institutul.

Universitatea din oraș a fost fondată și condusă de JINR pentru a pregăti personal pentru companiile din zona Dubna. Anul trecut, universitatea a lansat un program de doi ani pentru a pregăti 30 de ingineri în fiecare an pentru uzina de producție de drone Kronstadt din oraș.

Grinîov a declarat că, în opinia sa, votul din această lună ar putea avea ambele variante. Șase membri, printre care Serbia, Israel și Ungaria, s-au abținut la votul din decembrie. Dacă încă două țări ar fi făcut același lucru, Rusia ar fi putut rămâne membră.

Nici excluderea Rusiei și a Belarusului nu a fost primită cu aprobare universală de către oamenii de știință de la CERN. O petiție lansată de un grup de cercetători din diferite țări sublinia: „Aceste sancțiuni nu vor contribui la încetarea focului sau la rezolvarea conflictului. Dimpotrivă, aceste măsuri îi vor izola pe oamenii de știință ruși și belaruși și îi vor decupla de la discuțiile internaționale, în știință și în alte domenii”.

Înainte de decembrie anul trecut, CERN mai sancționase o singură dată un stat membru – a suspendat cooperarea cu Iugoslavia în timpul războiului din Bosnia din anii 1990.

Dar unii oameni de știință s-au întrebat de ce nu au fost luate sancțiuni împotriva Uniunii Sovietice în urma invaziei sale în Afganistan sau împotriva Americii și a aliaților săi în timpul războiului din Irak.

Un purtător de cuvânt al CERN a declarat: „După invazia rusă, am oprit orice cooperare în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei pentru detectoare și acceleratoare. Și respectăm cu strictețe toate sancțiunile puse în aplicare de statele noastre membre. CERN este o organizație științifică internațională care efectuează cercetări fundamentale în domeniul fizicii particulelor. Prin constituție, CERN face cercetare pașnică și știință deschisă, ceea ce înseamnă, de asemenea, că tot ceea ce facem este accesibil tuturor.”

JINR nu a răspuns la o solicitare de comentarii.