CERN, în fața unui mister major. Particule care ar putea schimba ce știm despre Univers

Fizicienii de la CERN cred că s-ar putea afla în fața unuia dintre cele mai importante indicii din ultimele decenii privind existența unei fizici dincolo de ceea ce știm astăzi.

În uriașul accelerator de particule aflat la granița dintre Elveția și Franța, cercetătorii au observat un comportament al unor particule subatomice care nu se potrivește pe deplin cu Modelul Standard, teoria care explică particulele fundamentale și forțele cunoscute ale Universului.

Rezultatul vine din analiza unor transformări extrem de rare ale particulelor numite mezoni B. În mod normal, aceste procese sunt descrise foarte precis de Modelul Standard.

Experimentul LHCb de la CERN a observat însă un comportament care nu respectă în totalitate predicțiile teoretice.

Cercetătorii vorbesc despre o abatere de patru deviații standard, ceea ce înseamnă că există doar o șansă din aproximativ 16.000 ca rezultatul să fie o simplă fluctuație statistică. Este un semnal important, dar nu suficient pentru a fi considerat o descoperire oficială.

Miza este uriașă pentru fizică. Modelul Standard este considerat una dintre cele mai de succes teorii din istoria științei. El explică particulele elementare, interacțiunile care guvernează materia și a permis inclusiv confirmarea bosonului Higgs, descoperit la CERN în 2012.

Totuși, teoria are limite majore. Nu explică gravitația, materia întunecată și energia întunecată, care, potrivit estimărilor cosmologice actuale, reprezintă împreună aproximativ 95% din Univers.

Cercetătorii au studiat o dezintegrare extrem de rară, supranumită „de tip pinguin”. Dintr-un milion de mezoni B, doar unul trece prin această transformare.

Tocmai pentru că fenomenul este atât de rar, el poate scoate la iveală influența unor particule sau forțe necunoscute. Dacă acestea există, ar putea modifica subtil comportamentul particulelor observate la CERN.

Comunitatea științifică rămâne însă prudentă. Pentru o descoperire oficială este nevoie de pragul de cinci sigma, adică o probabilitate de eroare de aproximativ una la 1,7 milioane.

Rezultatul actual nu a ajuns încă acolo, dar se adaugă altor măsurători neobișnuite raportate în ultimii ani de experimentele LHCb și CMS.

Dincolo de limbajul complicat al fizicii, întrebarea este una uriașă: dacă observațiile se confirmă, manualele de fizică ar putea avea nevoie de un nou capitol.

Așa cum teoria lui Einstein a schimbat felul în care înțelegem spațiul și timpul, o descoperire confirmată la CERN ar putea deschide o fereastră către o parte a Universului pe care, până acum, nu am putut-o explica.