Miniştrii au marcat semnarea la Washington, la 4 aprilie 1949, a Tratatului Atlanticului de Nord, care a instituit alianţa politică şi militară transatlantică.
Înființată la 4 aprilie 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a „construit cea mai puternică alianță din istorie”, potrivit secretarului său general Jens Stoltenberg.
Alianța Atlantică este „mai puternică, mai unită și mai mare decât oricând”, având astăzi 32 de membri, dintre care doi, Finlanda și Suedia, au aderat după invazia rusă în Ucraina la 24 februarie 2022
Cheia discursului lui Jens Stoltenberg, de la începutul ceremoniei de joi, 4 aprilie, a fost ”impreună”. Secretarul general al NATO a subliniat că doar împreună devenim puternici. ”SUA și Europa nu pot reuși singure, ci împreună”, a subliniat Stoltenberg.
”Europa are nevoie de America de Nord pentru securitatea sa”, a declarat Stoltenberg, în cadrul ceremoniei desfăşurate la sediul NATO.
”În acelaşi timp, însă, şi America de Nord are nevoie de Europa. Aliaţii europeni dispun de forţe armate de talie mondială, de vaste reţele de informaţii şi de o influenţă diplomatică unică. Ei multiplică puterea Americii”, a subliniat şeful NATO în faţa miniştrilor de externe ai celor 32 de aliaţi.
Pentru România, aderarea la NATO a reprezentat împlinirea unei aspiraţii istorice şi un imperativ de securitate, iar acum Alianţa este un pilon esenţial al politicii noastre externe şi de securitate, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul român de externe Luminiţa Odobescu, în cadrul unui discurs susţinut în cadrul ceremoniei de marcare a 75 de ani de la înfiinţarea NATO.
“Sărbătorim astăzi cea mai de succes alianţă politico-militară din lume. NATO a trecut testul timpului şi a demonstrat viziune strategică, determinare, rezilienţă şi capacitate de adaptare. NATO a devenit mai puternică atât ca mărime, cât şi ca influenţă. Politica uşilor deschise este instrumentul cel mai de succes al Alianţei noastre. Pentru România, aderarea la NATO a reprezentat împlinirea unei aspiraţii istorice şi un imperativ de securitate. Alianţa este acum un pilon esenţial a politicii noastre externe şi de securitate”, a declarat Luminiţa Odobescu la ceremonia de la sediul Alianţei la care au participat sute de persoane.
“De-a lungul anilor, România a beneficiat de umbrela de securitate furnizată de Alianţă. În schimb, am demonstrat angajament şi determinare ca un aliat responsabil şi activ, un veritabil furnizor de securitate care a contribuit la eforturile colective de securitate. Războiul brutal de agresiune declanşat de Rusia împotriva ţării vecine Ucraina a schimbat mediul de securitate pentru mulţi ani de acum înainte. Trebuie să facem tot posibilul pentru a susţine Ucraina până la victoria finală. Împreună suntem mai puternici. Împreună suntem mai buni. Împreună ne construim viitorul”, a mai spus Odobescu, care a vorbit în grupul miniştrilor de externe care au reprezentat cele şapte ţări care au aderat la Alianţă în 2004.
“La mulţi ani, NATO! La mulţi ani România în NATO!”, şi-a încheiat în limba română alocuţiunea ministrul român de externe.
NATO marchează joi, 4 aprilie, împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare în cadrul unei ceremonii la sediul Alianţei din Bruxelles, eveniment în cadrul căruia se vor marca şi 25, 20 şi respectiv 15 ani de la aderarea a nu mai puţin de 12 state.
România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002 alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.
Iniţial, NATO a fost formată din 12 membri din America de Nord şi Europa, fiind înfiinţată ca răspuns la temerile tot mai mari că Uniunea Sovietică reprezenta o ameninţare militară la adresa democraţiilor europene. În centrul său se afla şi încă se află conceptul de apărare colectivă, ideea că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, oferind protecţie militară americană Europei de Vest.
Şaptezeci şi cinci de ani mai târziu, NATO are 32 de membri şi joacă din nou un rol central în politica mondială, după ce războiul Rusiei din Ucraina a determinat guvernele europene să privească din nou Moscova ca pe o ameninţare majoră la adresa securităţii. Cei mai noi doi membri ai NATO, Finlanda şi Suedia, au aderat ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Rusia a susţinut miercuri că NATO a revenit la o mentalitate de Război Rece. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat ziariştilor că NATO nu îşi are locul în “lumea multipolară” pe care Moscova spune că vrea să o construiască pentru a pune capăt dominaţiei SUA.
Miniştrii NATO au convenit să înceapă să planifice un rol mai important al organizaţiei în coordonarea asistenţei de securitate şi a instruirii pentru Ucraina.
Urmărește-ne pe Google News
