CEPA: Occidentul trebuie să fie pregătit de un dezastru legat de sistemul GPS

Cea mai recentă defecțiune misterioasă a infrastructurii occidentale a avut loc în timpul Crăciunului. Indiferent dacă suspecții obișnuiți au fost sau nu responsabili, democrațiile trebuie să învețe rapid lecția primită, scrie Elisabeth Braw, cercetătoare în cadrul European Leadership Network.

Redăm argumentele cercetătoarei dintr-o analiză CEPA.

În cea mai mare parte a Europei, ziua de Crăciun a adus un minim de calm și veselie, dar nu a durat mult. În a doua zi de Crăciun, regiunea Mării Baltice a fost afectată de o defecțiune misterioasă a sistemului de poziționare prin satelit GPS, utilizat pe scară largă. 

S-ar putea să nu știm niciodată cu certitudine cine a fost în spatele acestei defecțiuni, deși cea mai probabilă explicație indică implicarea Rusiei. Atunci când trei legături de date și energie de pe fundul Mării Baltice au fost atacate în toamna anului 2023, navele rusești și chinezești se aflau direct deasupra siturilor vizate, iar ulterior s-a dovedit că nava chineză a secționat o conductă de gaz prin tragerea unei ancore peste ea. Surse finlandeze au acuzat Rusia de un alt atac.

Iar bruiajul din a doua zi de Crăciun demonstrează, încă o dată, că agresiunea poate apărea oriunde, oricând, folosind orice instrument.

Acest lucru a devenit mai întâi evident pentru piloți, pasionații de aviație și utilizatorii unor site-uri precum GPSjam.com: pe 26 decembrie, sudul Suediei, nord-estul Germaniei și mari părți din Polonia au suferit bruiaje GPS pe scară largă. 

Într-o zi obișnuită, harta de bruiaj GPS din Europa la vest de Rusia este aproape exclusiv verde, ceea ce înseamnă că există o interferență GPS de 0%-2%. Există și câteva puncte galbene, ceea ce înseamnă un nivel de interferență de 2%-10%. Însă, pe 26 decembrie, o mare porțiune de teren și apă între Växjö, în nord, Stralsund și Neubrandenburg, în vest, Łódź, în sud, și Białystok, în est, era roșie, ceea ce indică un nivel de interferență GPS de peste 10%. Nu a fost primul caz de bruiaj GPS care a afectat nordul Europei (nordul Norvegiei și al Finlandei au mai fost afectate), dar a fost de departe cel mai grav.

După cum știu utilizatorii Google Maps, Apple Maps și ai altor servicii de localizare, bruiajul GPS face brusc mult mai dificilă găsirea drumului, deoarece nu poți fi sigur că indicațiile corespund realității. 

Dar bruiajul GPS nu provoacă neplăceri doar cetățenilor obișnuiți: este o pacoste pentru piloți, care se bazează pe GPS pentru navigație și aterizare. Cu siguranță piloții sunt instruiți să aterizeze manual avioanele lor în cazul în care se detectează bruiajul GPS: nu trebuie să vă faceți griji că un astfel de bruiaj prin satelit îl va determina pe pilotul dumneavoastră să aterizeze pe o pistă inexistentă. 

„Aviatorii noștri sunt foarte conștienți de posibilele perturbări GPS în diferite zone”, a declarat departamentul de comunicare al Finnair pentru YLE, televiziunea publică finlandeză, pe 26 decembrie. Dar bruiajul GPS este totuși îngrijorător: dacă sistemul pe care se bazează o mare parte din infrastructura economică nu este fiabil, ce rost mai are să-l folosim?

Dacă bruiajul GPS ar deveni un eveniment obișnuit în Europa (sau în altă parte), guvernele și întreprinderile ar putea decide să reducă utilizarea GPS. Utilizarea manuală ar fi mai sigură, dar și mai puțin eficientă.

În a treia zi de Crăciun, bruiajul s-a încheiat la fel de brusc cum a început. Viteza și amploarea evenimentului sugerează cu tărie că nu a fost un accident. Și se știe că Rusia a fost în spatele bruiajului GPS în nordul îndepărtat și – înainte de invazia Ucrainei – a bruiat și transportul maritim în Marea Neagră.

Da, este nevinovat până la proba contrarie, iar autorul atacului din a doua zi de Crăciun poate că nu va fi niciodată identificat. Eșecul sistemului GPS ar fi putut avea o altă cauză.

Dar, la un anumit nivel, nu contează. Ceea ce contează este că cineva a reușit să întrerupă GPS-ul într-o mare parte a Europei. Ce ați face dacă Google Maps vi s-ar părea că nu funcționează sau dacă ați auzi la știri că GPS-ul dumneavoastră a fost bruiat? Cel mai probabil, ați fi foarte îngrijorați, cel mai probabil riscurile ar fi prezentate (greșit) de către cei care se tem de catastrofa din social media și, cel mai probabil, unii oameni ar ajunge la concluzii greșite. Amintiți-vă de reacția locuitorilor de pe coasta de est a SUA atunci când o bandă de ransomware a lovit Colonial Pipeline în mai 2021: la aflarea veștii, aceștia au intrat în panică și au făcut rezerve de benzină, agravând astfel masiv efectele atacului. 

Desigur, acesta este exact efectul pe care îl speră autorii atacurilor asupra infrastructurii naționale critice. Și pentru că majoritatea cetățenilor obișnuiți nu sunt instruiți în ceea ce privește pregătirea sau răspunsul la crize, aceștia intră în panică – sau acționează în mod egoist – atunci când are loc chiar și un incident relativ modest.

De aceea, broșura suedeză „If Crisis or War Comes” („Dacă vine criza sau războiul”), publicată și trimisă în fiecare gospodărie din țară în mai 2018, a fost o măsură atât de înțeleaptă. Deși unele voci internaționale au acuzat Suedia că este paranoică, pliantul a fost – și este – o pregătire perfectă, de bun simț, pentru incidente precum bruiajul GPS și întreruperile de curent (și da, războiul). 

De atunci, câteva țări din regiunea nordico-baltică au publicat instrucțiuni similare, iar luna trecută, guvernul britanic a recunoscut puterea cetățenilor în declarația sa anuală privind reziliența și necesitatea unei noi academii de reziliență. În Letonia, elevii de liceu primesc o pregătire obligatorie în domeniul rezilienței – inclusiv capacitatea de a se orienta pe hărțile clasice.

Democrațiile liberale nu vor fi niciodată în măsură să contracareze complet orice atac asupra infrastructurii naționale critice. Dimpotrivă, progresul continuu al serviciilor și infrastructurii digitale va face ca economiile avansate să fie și mai vulnerabile la astfel de atacuri și s-ar putea ca acestea să nu fie niciodată în măsură să stabilească în mod concludent identitatea autorului. Asta înseamnă, desigur, că nu vor putea nici să aplice pedepse. 

Forța expediționară comună tocmai a lansat o inițiativă maritimă prin care cele 10 țări din cadrul grupării vor efectua patrule navale de supraveghere a cablurilor submarine, însă amenințările la adresa infrastructurii naționale critice depășesc capacitatea oricărui guvern occidental de a le detecta. 

Acest lucru face ca reziliența societății să fie indispensabilă. La fel cum piloții știu ce trebuie să facă în cazul în care GPS-ul este bruiat, și noi ar trebui să știm ce să facem în cazul în care GPS-ul este bruiat, iar acest lucru nu va fi nici pe departe la fel de complicat ca abilitățile implicate în pilotarea unui avion. 

De fapt, s-ar putea să implice pur și simplu utilizarea unei hărți clasice sau cererea de indicații unui concetățean. Reziliența societății – și, prin urmare, securitatea națională – începe cu fiecare cetățean.