Comunicatul este semnat de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical.
„Anunțăm că nu vom mai participa la nicio consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, din cauza timpului extraordinar de scurt rămas”, transmit organizațiile sindicale.
Confederațiile propun ca elaborarea unei noi legi a salarizării să fie reluată după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline, în cadrul unui mecanism instituționalizat de dialog social.
Potrivit sindicaliștilor, un nou proiect ar putea fi elaborat într-un termen de maximum șase luni și ar trebui să fie echilibrat, predictibil și sustenabil, fără să provoace pierderi de venituri pentru angajații din sectorul public.
Organizațiile susțin că forma actuală a proiectului este „prost concepută”, provoacă tensiuni sociale și nu beneficiază de acordul celor afectați direct.
„Tentativele de a introduce corecții în proiectul de lege nu fac nimic altceva decât să genereze noi și noi dezechilibre, creând premisele unei avalanșe de acțiuni în instanță pentru corectarea unor inechități”, avertizează confederațiile.
În comunicat, sindicatele prezintă propria evaluare a execuției bugetare din prima jumătate a anului.
Potrivit calculelor acestora, cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu aproximativ 2,3% din PIB sub nivelul programat pentru primele două trimestre, diferență echivalentă cu aproximativ 47 de miliarde de lei.
La nivelul bugetului de stat, economiile la cheltuielile de personal sunt estimate de organizațiile sindicale la 3,67 miliarde de lei.
Sindicatele contestă astfel argumentul potrivit căruia România ar trebui să adopte rapid legea pentru a nu pierde aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Cele 770 de milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare”, susțin cele cinci confederații.
Acestea cer ca partidele să se concentreze asupra celorlalte reforme care trebuie adoptate și care nu provoacă dispute majore, iar legea salarizării să fie lăsată în responsabilitatea unui viitor Guvern cu puteri depline.
„O asemenea reformă nu poate fi realizată prin improvizație, presiune și termene artificiale, ci prin dialog social autentic, expertiză și responsabilitate față de interesul public”, se arată în comunicat.
Sindicaliștii din educație au transmis anterior că întâlnirea reprezintă doar un „exercițiu de imagine” și acuză Guvernul că nu respectă angajamentele asumate după greva generală din 2023.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” afirmă că și-au prezentat deja poziția comună în cadrul discuțiilor anterioare și că nu vor participa la „așa-zisele discuții” organizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare. Nu putem valida soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate”, se arată într-un comunicat.
Sindicaliștii susțin că Guvernul și ministrul Muncii le-au transmis deja că „mai mult de atât nu se poate”, iar participarea lor la întâlnire ar fi inutilă și ar servi doar intereselor de imagine ale Executivului.
Urmărește-ne pe Google News
