Cel puțin 46 de palestinieni, ucişi astăzi în urma unor lovituri aeriene israeliene. Mare parte dintre victime se adăposteau într-o şcoală

Cel puțin 46 de palestinieni au fost ucişi astăzi, în urma unor lovituri aeriene israeliene. Mare parte dintre victime se adăposteau într-o şcoală. Armata israeliană precizează însă că a vizat combatanţi islamişti.

„Cel puţin 20 de martiri, majoritatea copii, şi peste 60 de răniţi au fost transferaţi (la spitale) în masacrul oribil comis de ocupaţie (Israel – n.r.) la şcoala Fahmi Al-Jarjaoui, care găzduieşte sute de persoane strămutate în cartierul Aldaraj din Gaza„, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al apărării civile, Mahmoud Bassal, scrie Agerpres.

Anterior, apărarea civilă din Gaza anunţase pe Telegram că a „recuperat 13 martiri şi 21 de răniţi în interiorul şcolii Fahmi Al-Jarjaoui din cartierul Aldaraj, după ce forţele de ocupaţie israeliene au atacat-o în zorii zilei”.

Duminică, apărarea civilă a anunţat 22 de morţi în Fâşia Gaza, dintre care o femeie însărcinată şi copii, într-o serie de atacuri aeriene.

După o încetare a focului de două luni, Israelul şi-a reluat ofensiva la mijlocul lunii martie şi a intensificat operaţiunile militare pe 17 mai, cu scopul declarat de a anihila Hamas, de a elibera ultimii ostatici şi de a prelua controlul asupra teritoriului.

Din cele 251 de persoane răpite în octombrie 2023 de Hamas, 57 continuă să fie reţinute în Gaza, dintre care cel puţin 34 au murit, conform autorităţilor israeliene.

Peste 53.939 de palestinieni din Fâşia Gaza, în majoritate civili, au fost ucişi în urma campaniei de represalii militare israeliene, conform datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas, considerate fiabile de către ONU.

Ofensiva israeliană este însoţită de un blocaj care a agravat penuria de hrană, apă, combustibil şi medicamente în enclava palestiniană, generând temeri de declanşare a foametei.

Organizaţiile umanitare afirmă că puţinul ajutor pe care Israelul l-a lăsat să intre în ultimele zile este departe de a răspunde nevoilor.

Această catastrofă umanitară provoacă o indignare internaţională tot mai mare, inclusiv printre aliaţii istorici ai Israelului.

Uniunea Europeană s-a pronunţat săptămâna trecută în favoarea unei reevaluări a acordului său de asociere cu Israelul.

„Pe termen foarte scurt, pentru a opri această război care nu mai are un scop şi a face să pătrundă ajutoare umanitare în mod masiv, fără restricţii, în mod neutru, astfel încât Israelul să nu decidă cine poate mânca şi cine nu poate, (…) trebuie să luăm în considerare sancţiuni”, a subliniat ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, la postul public de radio francez France Info.

Albares s-a exprimat cu ocazia unei întâlniri duminică, la Madrid, între responsabili ai ţărilor europene şi arabe reuniţi pentru a discuta subiectul. În faţa presei, el a subliniat că Spania va solicita „suspendarea imediată” a acordului de asociere dintre UE şi Israel, precum şi un embargou asupra armelor şi sancţiuni individuale.

Preşedintele american Donald Trump, a cărui administraţie este principalul susţinător al guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu, şi-a exprimat duminică speranţa „să oprească această situaţie cât mai repede posibil”.

În acelaşi timp, şeful Fundaţiei umanitare din Gaza (GHF), organizaţie creată de la zero şi susţinută de Statele Unite pentru a distribui ajutoare în Fâşia Gaza, şi-a anunţat duminică demisia, spunând că nu poate să îşi îndeplinească misiunea „respectând în acelaşi timp în mod strict principiile umanităţii, neutralităţii, imparţialităţii şi independenţei”.

Organizaţia, creată în urmă cu câteva luni şi având sediul la Geneva, a anunţat pe 14 mai că doreşte să distribuie aproape 300 de milioane de mese pentru o perioadă iniţială de 90 de zile. ONU şi mai multe ONG-uri au afirmat că nu vor participa la distribuţia de ajutoare prin această fundaţie, acuzată că colaborează cu Israelul.