Cea mai dificilă decizie de război a lui Trump: să trimită sau nu trupe terestre în Iran?

În briefinguri aproape zilnice la Casa Albă cu oficiali militari de rang înalt, președintele Donald Trump a analizat opțiuni care includ trimiterea de trupe americane în Iran. Decizia de a merge mai departe este probabil cea mai dificilă din acest război, de la începutul loviturilor americane pe 28 februarie, scrie CNN.

Pentru mulți aliați ai lui Trump din Washington, desfășurarea a mii de soldați americani în Orientul Mijlociu ar însemna sfârșitul rapid al sprijinului lor public pentru război și ar putea pune în pericol capacitatea administrației de a obține sutele de miliarde de dolari în finanțări suplimentare pe care Casa Albă urmează să le ceară.

Pentru Trump însă, atingerea completă a obiectivelor și limitarea consecințelor războiului ar putea necesita trimiterea de trupe – o decizie care i-ar defini mandatul, pe care președintele nu o exclude, dar a încercat să o minimizeze în această săptămână.

„Nu trimit trupe nicăieri”, a spus Trump joi, în Biroul Oval. „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune”.

Pe măsură ce războiul intră în a patra săptămână, crește presiunea pentru a clarifica modul în care conflictul se va încheia. Repercusiunile economice i-au determinat pe mulți aliați republicani, aflați în fața unor alegeri dificile la mijloc de mandat în noiembrie, să-i ceară să găsească o ieșire.

Cum se va întâmpla acest lucru rămâne neclar. Trump a sugerat vineri seară că ar putea „lua în considerare încheierea” războiului în curând, chiar în timp ce noi unități de pușcași marini se îndreptau spre regiune.

Conform calendarului prezentat public, pragul de patru săptămâni atins sâmbăta viitoare deschide fereastra pentru finalul planificat al campaniei militare. Trump a declarat că misiunea este „în avans față de program” și ar putea dura mai puțin decât se estimează.

Totuși, la o săptămână de acest termen, obiectivele ambițioase stabilite la început nu sunt încă atinse, în timp ce costurile – în bani și vieți – continuă să crească.

Impact economic și presiune internațională

Decizia Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz a provocat unde de șoc economice globale și a atras critici că atacul SUA nu a fost bine gândit.

Oficialii americani încearcă intens să evite o blocare de lungă durată, dar recunosc în privat că redeschiderea acestei rute maritime esențiale nu are o soluție clară și depinde de cât de departe este dispus Trump să meargă.

În același timp, apar diferențe între obiectivele SUA și cele ale Israelului. Oficialii israelieni consideră „calendarul politic” al lui Trump mult mai scurt decât al premierului Benjamin Netanyahu.

„În momentul în care decide să oprească, se va opri, va spune ‘am câștigat’ și asta e”, a declarat un oficial israelian.

„Declari victoria și mergi mai departe”

Pe măsură ce conflictul se extinde, Trump s-a arătat iritat de relatările negative din presă și a criticat aliații NATO pe care îi consideră insuficient implicați.

Unii republicani îi recomandă o strategie simplă: să declare victoria și să încheie conflictul.

Aceștia susțin că războiul ar putea fi prezentat ca un succes dacă sunt atinse obiectivele militare: distrugerea marinei iraniene, a capacității de rachete și a bazei industriale.

Totuși, acest scenariu nu elimină complet riscurile legate de programul nuclear iranian.

Varianta trupelor terestre

Administrația pregătește mai multe scenarii, inclusiv trimiterea de trupe. Mii de pușcași marini și marinari americani sunt deja în drum spre Orientul Mijlociu.

Printre opțiunile analizate:

• capturarea insulei Kharg, vitală pentru exporturile de petrol ale Iranului
• distrugerea infrastructurii petroliere de acolo

O astfel de acțiune ar putea afecta grav economia Iranului, dar ar necesita un număr mare de trupe terestre și este considerată riscantă.

O altă opțiune, confiscarea uraniului îmbogățit, este și mai periculoasă, deoarece materialul este îngropat sub ruinele instalațiilor bombardate.

Mulți republicani se opun ferm trimiterii de trupe. Există îngrijorări și privind pierderile umane și costurile politice.

Strategii divergente și riscuri pe termen lung

Strategia Israelului pare mai amplă, vizând slăbirea sau chiar prăbușirea statului iranian, în timp ce obiectivele SUA sunt mai limitate.

Experții avertizează: „Iranul nu este Gaza. Este un stat mare, iar schimbarea regimului ar putea dura ani”.

Problema nucleară rămâne

Un obiectiv major, eliminarea capacității Iranului de a produce arme nucleare, nu a fost atins.

Chiar dacă instalațiile sunt distruse, cunoștințele nu pot fi bombardate. Există temeri că, după război, Iranul ar putea accelera dezvoltarea unei arme nucleare. „După toate acestea, de ce nu ar încerca să obțină bomba nucleară cât mai repede?”, a spus un diplomat regional.

Concluzie

Trump se află între două opțiuni dificile: escaladarea conflictului prin trupe terestre (risc mare) sau declararea victoriei și retragerea (risc politic și strategic).

Decizia va influența nu doar rezultatul războiului, ci și moștenirea sa politică.