Ce se poate face pentru a combate poluarea aerului în Europa

Un studiu al institutului de cercetare din Barcelona ISGlobal conectează impactul asupra sănătății la sursele de poluare în peste 800 de orașe din Europa și identifică prioritățile de acțiune. Unele surse sunt evidente, dar multe au fost trecute cu vederea de ani de zile.

Pentru Europa în ansamblu, principala sursă de poluare a aerului este încălzirea locuinței. Urmează agricultură, industrie, transport și transport maritim, dar prioritățile variază de la un loc la altul. Pentru nord-vestul Europei, agricultura este dominantă. Poluarea transporturilor este cea mai mare sursă în orașele din centrul și nord-vestul Europei, alături de nordul Italiei. Mai spre est, încălzirea locuințelor, generarea de energie și agricultura sunt prioritățile.

1. Încălzirea locuinței

Arderea combustibilului solid este cel mai poluant mod de a încălzi casele. Costul pentru sănătate al poluării aerului de la încălzirea locuințelor în Europa este estimat la 29 de miliarde de euro pe an în 2018.

Disponibilitatea gazelor fosile din anii 1970 a însemnat că multe case din vestul Europei au renunțat la încălzirea cu combustibil solid, ceea ce a dus la îmbunătățiri semnificative ale calității aerului. În ultimele două decenii, această tendință este inversată odată cu popularitatea în creștere a sobelor pe lemne și din motive estetice.

În Europa de Est, încălzirea casei cu cărbune rămâne populară. În Italia, impacturile provin în principal din arderea lemnului. Studiile din Irlanda evidențiază poluarea severă cu particule din arderea lemnului, cărbunelui și turbei atât în zone rurale mici, cât și în orașele mari.

Dr. Jurgita Ovadnevaite, de la Universitatea din Galway, a declarat: „Arderea combustibilului solid are ca rezultat evenimente extreme de poluare a aerului, care acoperă cele mai populate zone din Irlanda, cu niveluri care depășesc frecvent recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Soluția evidentă ar fi interzicerea completă a arderii combustibilului solid. Pentru ca acest lucru să fie fezabil, casele ar trebui să fie izolate corespunzător pentru ca electricitatea să devină o alternativă viabilă”.

2. Agricultura

Principala sursă de PM2,5 din agricultură este amoniacul emis din îngrășăminte și deșeurile animale. Acest lucru poluează râurile și aerul.

Dr Anna Font de la institutul de cercetare IMT Nord Europe a declarat: „Agricultura reprezintă aproximativ 94% din toate emisiile de amoniac din Europa. Amoniacul emis ca gaz se va transforma rapid în particule de amoniu prin combinarea cu sulfat și nitrat. Acestea reprezintă aproximativ 20% până la 40% din totalul PM2,5 din aer. Din datele satelitare putem vedea puncte fierbinți de amoniac în nord-vestul Europei (inclusiv Țările de Jos, Belgia și nord-vestul Germaniei), Bretania, Valea Po în nordul Italiei și valea Ebro în nord-estul Spaniei”.

Dacă fermierii ar reduce emisiile de amoniac, ar trebui să cumpere mai puțin îngrășământ pentru a pune azot în sol.

Profesorul Mark Sutton, de la Centrul pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, a explicat: „Majoritatea emisiilor de amoniac provin din excrementele animalelor și din îngrășăminte. Cu prețurile ridicate la îngrășăminte în 2022, pierderile totale de azot din Regatul Unit au fost în valoare de aproximativ trei miliarde de lire sterline. Este aproximativ echivalentul subvenției totale pentru agricultură din Regatul Unit. Acoperirea depozitelor de gunoi de grajd și încorporarea gunoiului de grajd și îngrășământului în sol pot reduce aceste emisii cu 90%. Reducerea emisiilor de amoniac evită această risipă masivă de resurse și, în același timp, este benefică pentru calitatea aerului”.

3. Industria și generarea de energie

În anii 1970, moartea pădurilor din cauza ploii acide a fost o imagine vizuală puternică a impactului poluării aerului. Astăzi, marile industrii din întreaga lume dezvoltată sunt supuse inspecției și controlului, dar tot contribuie la poluarea aerului.

Exemplele de îmbunătățiri bruște ale sănătății în urma închiderii fabricilor poluante demonstrează povara pe care industria o poate crea în continuare și, prin urmare, oportunitățile pentru soluții tehnologice mai bune.

În 2016, închiderea unei fabrici de procesare a cărbunelui de lângă Pittsburgh, SUA, a fost urmată de o scădere imediată cu 42% a vizitelor la urgențe pentru probleme cardiace în comunitatea locală și de îmbunătățiri suplimentare în anii care au urmat.

Profesorul George Thurston, de la New York University Grossman School of Medicine, care a studiat impactul fabricii de procesare a cărbunelui, a declarat: „Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru aer curat pe eliminarea celor mai dăunătoare particulelor, cele emise de arderea combustibililor fosili și de cele generate de procesele industriale. Efectele documentate asupra sănătății includ creșterea deceselor cardiovasculare, internările la spital și vizitele la urgențe, precum și un risc crescut de atacuri de astm în rândul copiilor”.

4. Traficul

Vehiculele cumpărate astăzi în Europa conțin sisteme de management al motorului, filtre și catalizatori pentru a-și curăța evacuarea, dar toate vehiculele, chiar și cele electrice, produc încă poluare cu particule din cauza uzurii frânelor, anvelopelor și a suprafețelor drumurilor. Acestea nu sunt supuse reglementărilor și nu există soluții de inginerie pentru piața de masă.

Dr. Will Hicks, de la Imperial College London, a spus: „Șoferii pot ajuta conducând fără probleme. Acest lucru ar putea fi încurajat prin măsuri de calmare a traficului (limitele de viteză de 30 km/h ar trebui să ajute), campanii media și cursuri de conștientizare a șoferilor”.

Soluțiile pe termen lung se referă mai cu seamă la proiectarea orașelor.

Profesorul Mark Nieuwenhuijsen, de la institutul de cercetare ISGlobal din Barcelona, a declarat: „Prea des ne concentrăm pe soluții tehnologice. Utilizarea terenurilor și schimbările comportamentale, cum ar fi Superblocurile Barcelona, orașul Paris de 15 minute sau cartierele cu trafic redus din Londra reduc, de asemenea, poluarea aerului și aduc beneficii suplimentare, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, ceea ce este bine pentru sănătate”.

5. Marile nave

Mările din jurul Europei găzduiesc unele dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume. Noile reguli au condus la o calitate mai bună a combustibilului marin și la utilizarea sistemelor de curățare, dar transportul maritim rămâne o sursă majoră de poluare cu particule. În Marea Britanie, inhalarea PM2,5 din transport maritim este estimată a avea un cost de sănătate de aproximativ 1,5 miliarde de lire sterline la prețurile din 2017. Poluarea aerului de la transport maritim ajunge la sute de kilometri în interior, dar este deosebit de intensă în zonele de coastă și porturi.

Dr. Matthew Loxham, de la Universitatea din Southampton, a spus: „Acolo unde nu se folosește puterea de pe mal, navele tind să mențină motoarele auxiliare în funcțiune pentru a-și satisface puterea. Cele mai mari nave de croazieră necesită mai mult de 10 MW de putere la dană (de 5.000-10.000 de ori mai mare decât cerințele medii ale gospodăriilor) și, prin urmare, nu este surprinzător că există un anumit impact asupra calității aerului local.”

Loxham a adăugat: „În viitor, s-ar putea să vedem o trecere către combustibili alternativi, cum ar fi gazul natural lichefiat, hidrogenul, metanolul și amoniacul, sau navele alimentate cu baterii (electrice) sau energie nucleară. Fiecare dintre acestea vine cu considerente proprii de mediu, sănătate, ciclu de viață și siguranță”.

Mergând la nivel individual, există în mod clar acțiuni pe care le putem întreprinde în viața de zi cu zi pentru a reduce poluarea cu particule. A nu ne încălzi casele cu combustibili solizi, dacă avem această opțiune. Evitarea condusului mașinii, dacă orașul nostru ne oferă alternative sigure.

Studiile din Londra au arătat că mersul pe un drum secundar în loc de o stradă principală vă poate reduce expunerea la PM2,5 din evacuarea traficului cu mai mult de 30%.

Cu toate acestea, este recunoscut pe scară largă în dezbaterea climatică faptul că există riscul de deviere a atenției și a responsabilității decidenților, în cazul în care ne concentrăm asupra măsurilor la nivel individual. În mod similar, modificările aduse vieții de zi cu zi nu vor îmbunătăți poluarea cu particule din agricultură, transport maritim și industrie, de exemplu. Acestea necesită acțiuni din partea guvernelor și a industriilor.

Un articol de Arina Delcea